Definiție și ce înseamnă cernoziom

1. [DEX '09] CERNOZIOM, cernoziomuri, s. n. Grup de soluri foarte fertile, de culoare închisă (neagră, castanie etc.), formate sub o vegetație ierboasă, în condițiile unei clime continentale. – Din rus. cernoziom.

2. [MDA2] cernoziom sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: rs чepнoзëм] Grup de soluri foarte fertile, de culoare închisă, formate sub o vegetație ierboasă, în climat continental.

3. [DLRLC] CERNOZIOM, cernoziomuri, s. n. Pămînt de culoare neagră, foarte fertil, format în regiunile de stepă. Ogorașele nisipoase se făceau în cernoziom gras, răscolit adînc, pînă-n fundul măruntaielor. CAMILAR, TEM. 106. ◊ Fig. În rodnicul cernoziom Al sufletului meu Am răsădit Pomul iubirii de oameni. BENIUC, V. 64. – Pronunțat: -ziom.

4. [DLRM] CERNOZIOM, cernoziomuri, s. n. Sol foarte fertil, de culoare închisă (negru, castaniu etc.) format în regiunile de stepă. [Pr.: -ziom] – Rus černozëm.

5. [DN] CERNOZIOM s.n. Pămînt negru, deosebit de fertil, care se găsește mai ales în regiunile de stepă. [Pron. -ziom, pl. -muri. / < rus. cernoziom].

6. [MDN '00] CERNOZIOM ZIOM/ s. n. pământ negru, deosebit de fertil, în regiunile de stepă. (< rus. cernozëm)

7. [Scriban] *cernozĭóm, V. mraniță.

8. [MDA2] ciornoziom sn vz cernoziom

9. [Șăineanu, ed. VI] ciornoziom n. nume ce se dă pământului negru priincios agriculturei: ciornoziomul din Bărăgan. [Rus. ČORNOZIOMŬ, pământ negru].

10. [DOOM 3] cernoziom (desp. -ziom) s. n., (varietăți) pl. cernoziomuri

11. [DOOM 2] cernoziom (-ziom) s. n., (varietăți) pl. cernoziomuri

12. [MDO] cernoziom, pl. cernoziomuri

13. [DE] CERNOZIOM (< rus.) s. n. (PEDOL.) Tip de sol zonal, din clasa molisolurilor, caracteristic reg. temperat-continentale, format îndeosebi pe loess și depozite loessoide, în condiții bioclimatice de stepă tipică sau de silvostepă. Are culoare închisă (neagră, castanie etc.), acumulare apreciabilă de humus (4-15 %) în orizontul superior (A), de carbonați în cel inferior (C) și fertilitate naturală ridicată. Orizontul B lipsește. În funcție de conținutul în humus și carbonați se disting tipurile: castaniu, ciocolatiu, carbonatic, argiloluvial, cambic (levigat), gras (c. propriu-zis). În România este caracteristic C. Române, C. Moldovei, Cîmpiei de Vest, Pod. Dobrogei. Termen introdus în știință de pedologul rus V.V. Dokuceaev.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro