1. [DEX '09] CERNEALĂ2, (2) cerneluri, s. f. 1. Substanță lichidă sau vâscoasă, variat colorată, care conține uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, albumine și coloranți și care servește la scris, la tipărit, la ștampilat, la gravat etc. 2. Sortiment dintr-o astfel de substanță. 3. (Reg.) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul; negreală. – Din sl. črŭnilo.
2. [DEX '09] CERNEALĂ1, cerneli, s. f. (Pop.) Faptul de a cerni; vopsire în negru. – Cerni + suf. -eală.
3. [MDA2] cerneală1 sf [At: DEX2 / Pl: ~eli / E: cerni + -eală] (Pop) 1 Vopsire în negru (în semn de doliu) Si: înnegrire. 2 Purtare de haine negre, în semn de doliu. 3 Vopsire a hainelor în negru, în semn de doliu. 4 Purtare de doliu. 5 (Fig) Mâhnire.
4. [MDA2] cerneală2 sf [At: DEX2 / Pl: ~eluri / E: vsl чрънило] 1 Substanță lichidă sau vâscoasă, variat colorată, care conține uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, albumine și coloranți și care servește la scris, la tipărit, la ștampilat, la gravat etc. 2 (Reg) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul Si: negreală.
5. [CADE] CERNEALĂ (pl. -neli) sf. 1 Lichid, de obiceiu negru, în care se moaie condeiul pentru a scrie; pr. ext.: ~ roșie; ~ albastră; Ⓕ: din întuneric se desfăcură o mulțime de idoli ușurei cari goneau în văzduhul de ~ (DLVR.) ¶ 2 📰 Materie grasă, de obiceiu neagră, cu care se ung valțurile mașinii de tipar spre a putea tipări ¶ 3 Negreală, coloare neagră pentru boit; Ⓕ: Prutule, apă vioară, Face te-ai neagră ~, Să-mi cernesc cu ea catrința (MAR.) [vsl. črŭnilo].
6. [DEX '98] CERNEALĂ1 s. f. (Pop.) Faptul de a cerni; vopsire în negru. – Cerni + suf. -eală.
7. [DEX '98] CERNEALĂ2, cerneluri, s. f. 1. Substanță lichidă sau vâscoasă, variat colorată, care conține uleiuri sicative, uleiuri polimerizate, albumine și coloranți și care servește la scris, la tipărit, la ștampilat, la gravat etc. 2. (Reg.) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul; negreală. – Din sl. črŭnilo.
8. [DLRLC] CERNEALĂ1, cerneli, s. f. 1. Substanță lichidă sau vîscoasă, colorată (de obicei în negru, albastru, roșu etc.), preparată anume spre a servi la scris, la tipărit, la stampilat sau la gravat. Socoteala curată o s-o scriem cu altă cerneală! DEȘLIU, G. 10. De ce pana mea rămîne în cerneală mă întrebi? EMINESCU, O. I 137. Inițialele acestei cărți cu buchi erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sîngele. EMINESCU, N. 44. Cerneală simpatică v. simpatic. ◊ Expr. (Familiar) Doar n-am băut cerneală! = doar nu sînt nebun! doar nu mi-am pierdut mințile! 2. (Regional) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul; negreală. Părăuț, apă amară, Face-te-ai neagră cerneală, Ca să-mi cernesc eu portu, Că m-a lăsat drăguțul JARNÍK-BÎRSEANU, D. 160. 3. Fig. (Regional) Amărăciune, tristețe, jale. Tuturor li-i lumea lume, Numai mie mi-i cărbune; Tuturor li-i lumea dragă, Mie mi-i cerneală neagră. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 221.
9. [DLRLC] CERNEAlĂ3, cerneli, s. f. (Rar și popular) Faptul de a cerni, vopsire în negru; cernire, cănire, înnegrire. Băduleasa mea frumoasă!... Mergi degrabă în cea casă; Pune fața la ghileală, Buze moi la rumineală Și sprîncene la cerneală. ALECSANDRI, P. P. 125.
10. [DLRM] CERNEALĂ1 s. f. (Pop.) Faptul de a cerni; vopsire în negru.
11. [DLRM] CERNEALĂ2, cerneluri, s. f. 1. Substanță lichidă sau vîscoasă, colorată, care servește la scris, la tipărit, la ștampilat, la gravat etc. 2. (Reg.) Culoare neagră cu care se vopsesc materiile textile și părul; negreală. 3. Fig. (Reg.) Amărăciune, tristețe, jale. – Slav (v. sl. črŭnilo).
12. [Șăineanu, ed. VI] cerneală f. lichid servind la scris, tipar, desen. [Slav. ČRŬNILO, negreală].
13. [Scriban] cerneálă f., pl. elĭ (vsl. črŭnilo. V. cĭornă, cernesc, cernușcă). Lichid negru (saŭ și alt-fel) de scris (negreală). – Și pl. n. -urĭ, felurĭ de cerneală.
14. [DOOM 3] cerneală1 (cernire) (pop., înv.) s. f., g.-d. art. cernelii; pl. cerneli
15. [DOOM 3] cerneală2 (substanță) s. f., g.-d. art. cernelii; (sorturi) pl. cerneluri
16. [DOOM 2] cerneală2 (substanță) s. f., g.-d. art. cernelii; (sorturi) pl. cerneluri
17. [DOOM 2] cerneală1 (cernire) (pop.) s. f., g.-d. art. cernelii, pl. cerneli
18. [MDO] cerneală, gen. cernelii, pl. cerneluri
19. [IVO-III] cerneală, -neli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL