1. [DEX '09] CERENȚEL, cerenței, s. m. (Bot.) Călțunul-doamnei. – Cf. lat. cerinthe „argințică”.
2. [MDA2] cerențel sm [At: BARONZI, L. 130/27 / V: ~ncel, cernițel / Pl: ~ei / E: ml cerinthe + -el] (Bot) 1 Plantă erbacee din familia rosacee, cu tulpina erectă multiformă, cu flori galbene-aurii și fructe grupate într-un capitel Si: (reg) cerculeț (19), crânceș, cuișoriță {Geum urbanum). 2 (Reg) Argințică (Diyas octopetala). 3 (Reg) Călțunul-Doamnei (Geum rivale). 4 (Reg) Puturoasă (Diplotaxis tenuifolia). 5 (Reg) Mărțișor (Geum montanum). 6 (Reg) Cuișoriță (Holosteum umbellatum).
3. [CADE] CERENȚEL sm. 🌿 1 Plantă ierboasă cu flori galbene-aurii, numită și „crînceș” „cuișoriță” sau „rădichioară” (Geum urbanum) (🖼 1080) ¶ 2 🌿= ARGINȚICĂ ¶ 3 = CĂLȚUNUL-DOAMNEI [comp. lat. cerinthe].
4. [DLRLC] CERENȚEL s. m. (Bot.) Călțunul-doamnei. Iată mintă săbiuță... angelică și cerențel. NEGRUZZI, S. I 97.
5. [DLRM] CERENȚEL s. m. (Bot.) Călțunul-doamnei. – Lat. cerinthe + suf. -el.
6. [Șăineanu, ed. VI] cerențel m. plantă cu flori galbene aurii foarte răspândită prin păduri (Geum urbanum). [Cf. lat. CERYNTHA, mătăcină].
7. [Scriban] cerențél m., pl. eĭ. O plantă erbacee rozacee cu florĭ galbene auriĭ care crește pin locurĭ umbroase (geum urbanum); altă plantă rozacee care crește pe stîncĭ văroase la marĭ înălțimĭ și în regiunile polare, face florĭ marĭ albe și se numește și argințică (dryas octopétala).
8. [MDA2] cerencel sm vz cerențel
9. [MDA2] cernițel sm vz cerențel
10. [CADE] CRÎNCEȘ sm. 🌿 1 = CĂLȚUNU-DOAMNEI ¶ 2 = CERENȚEL 1.
11. [CADE] CUIȘORIȚĂ (pl. -țe) sf. 🌿 1 Mică plantă ierboasă cu flori albicioase sau roșcate (Holosteum umbellatum) (🖼 1660) ¶ 2 = CERENȚEL 1 [cuișor].
12. [DOOM 3] cerențel s. m., pl. cerenței, art. cerențeii
13. [DOOM 2] cerențel s. m., pl. cerenței, art. cerențeii
14. [DER] cerențel (cerenței), s. m. – Plantă cariofilacee (Geum urbanum). Numele se dă și altor plante și flori (Geum rivale; Dryas octopetale). – Var. cerițică. Lat. cerinthe, cu suf. dim. -el (Densusianu, Rom., XXXIII, 73: Pușcariu 345; REW 1831; DAR). Pentru var., cf. Pascu, Beiträge, 26, care o explică prin intermediul unei schimbări de suf. Totuși, Tiktin presupune că cerițică este un der. de la ceară (cf. fr. fleur de cire), și că de la ea provine var. cerențel.
15. [DFL] GEUM L., GEUM, CERENȚEL, fam. Ro- saceae. Gen originar din America de N, Asia, Europa, cca 50 specii, erbacee, perene, 30-60 cm înălțime, uneori formează stoloni. Frunze însoțite de stipele, cele superioare trifoliate sau trilobate, cele inferioare lung-pețiolate, divizate în părți inegale, zimțate pe margini, lobul terminal ceva mai mare și mai mult sau mai puțin divizat (întrerupt-lirate). Flori albe, galbene, roșii, roșii- aurii, portocalii (stipelele carpelelor lungi, plumoase, caliciul persistent cu 5 sepale, 5 petale galbene, număr mare de stamine), solitare sau în corimb.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL