1. [CADE] CELEBIU, CILIBIU I. adj. Distins, elegant, nobil: sînt supțiri, pentru aceea le zic gentilomi, cum zic Grecii, celebii (LET.); Cu fes negru, narangiu, C’așa-i lucru cilibiu (MAR.). II. CELEBI, CILIBI sm. Domn (titlu dat de Turci Grecilor din clasa mai bună): Cilibi Andronache (FIL.) [tc. čelebi].
2. [DE] KᾹTIB ÇELEBῙ [ketəb tʃalabi] (pseudonimul lui Mustafa ibn Abdullah, cunoscut și sub numele de Hāgῑ Halifā) (1609-1657), istoric, geograf și erudit turc. Observator atent al declinului societății otomane. Autorul unei enciclopedii bibliografice, al primei lucrări geografice turcești („Atlas Minor”) și al unei istorii privind bătăliile navale otomane.
3. [DE] LAM’I ÇELEBI, Mahmud (1472-1532), poet turc. Volumul său „Anecdote” reprezintă o importantă culegere de tradiții orale, cunoscute în epocă. Traduceri din poezia persană, contribuind la difuzarea acesteia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL