1. [MDA2] ceahol sn [At: CIHAC II, 46 / Pl: ~uri / E: rs чехолу] 1 Coviltir de căruță. 2 Burduf de trăsură Si: coș. 3 Mușama de învelit mărfurile ca să nu le plouă Si: polog.
2. [Scriban] ceahól (ea dift.) n., pl. oaie (rus. čehól). Unde? Mușama de învălit mărfurile ca să nu le ploaĭe. V. polog.
3. [Scriban] *prelátă f., pl. e (fr. prélart și prélat, de orig. neșt.). Arm. pînză de acoperit căruțele ș. a. (numită și ceahól, polog și zablăŭ).
4. [DER] ceahol (-luri), s. n. – Prelată la car. Rus. čĕhol, din sl. čĕhlŭ „perdea” (Cihac, II, 46).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL