1. [DEX '09] CĂZĂTOR, -OARE, căzători, -oare, adj. Care cade. – Cădea + suf. -ător.
2. [MDA2] căzător, ~oare a [At: CANTEMIR, ap. GCR I, 324/10 / Pl: ~i, ~oare / E: cădea + -(ă)tor] Care cade.
3. [CADE] CĂZĂTOR adj. 1 Care cade ¶ 2 💫 Stele căzătoare, meteori luminoși atribuiți inflamațiunii bolizilor ce traversează atmosfera.
4. [DLRLC] CĂZĂTOR, -OARE, căzători, -oare, adj. Care cade. Cireșii ningeau căzătorii lor fulgi De albă și nobilă floare. COȘBUC, P. II 78. ◊ (Mai ales în expr.) Stea căzătoare = meteor luminos care străbate atmosfera. O stea căzătoare din cer, Ea mării ne-a spus sărutarea Și luntrei ne-a spus apoi marea, Iar luntrea ne-a spus la năier. COȘBUC, P. I 81.
5. [DLRM] CĂZĂTOR, -OARE, căzători, -oare, adj. Care cade. ◊ Stea căzătoare = meteor luminos care străbate atmosfera. – Din caz (prez. ind. al lui cădea) + suf. -(ă)tor.
6. [Șăineanu, ed. VI] căzător a. care cade.
7. [Scriban] căzătór, -oáre adj. Care cade. Stele căzătoare, meteor luminos care se vede noaptea străbătînd ceru. Caduc, peritor: cerbiĭ aŭ coarne căzătoare. Fig. Supus peiriĭ: cele omeneștĭ îs căzătoare.
8. [DOOM 3] căzător adj. m., pl. căzători; f. sg. și pl. căzătoare
9. [DOOM 2] căzător adj. m., pl. căzători; f. sg. și pl. căzătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL