Definiție și ce înseamnă cavaleresc

1. [DEX '09] CAVALERESC, -EASCĂ, cavalerești, adj. De cavaler; p. ext. franc, leal; sincer, deschis. – Cavaler + suf. -esc. Cf. it. cavalleresco, fr. chevaleresque.

2. [MDA2] cavaleresc, ~ească a [At: GHICA, S. 431 / Pl: ~ești / E: cavaler + -esc] 1-13 De cavaler (1-13).

3. [CADE] *CAVALERESC adj. De cavaler, privitor la un cavaler: era un caracter independent și ~ (I.-GH.); purtare cavalerească ¶ ¶ C. NECAVALERESC.

4. [DLRLC] CAVALERESC, -EASCĂ, cavalerești, adj. De cavaler; vădind un caracter deschis, curajos, generos, plin de atenții. Laurent era un caracter independent și cavaleresc. GHICA, S. 431.

5. [DLRM] CAVALERESC, -EASCĂ, cavalerești, adj. De cavaler. – Din cavaler + suf. -esc.

6. [DN] CAVALERESC, -EASCĂ adj. De cavaler; (p. ext.) franc, leal; sincer, deschis. [Cf. it. cavalleresco, fr. chevaleresque].

7. [MDN '00] CAVALERESC, -EASCĂ adj. de cavaler; (p. ext.) franc, leal; sincer, deschis. (< it. cavalleresco)

8. [Șăineanu, ed. VI] cavaleresc a. ce ține de cavalerism, demn de un cavaler: nobil, delicat, curagios.

9. [Scriban] *cavalerésc, -eáscă adj. (d. cavaler; it. cavalleresco, fr. chevaleresque). De cavalerizm, de cavaler medieval. Nobil, leal, inimos.

10. [DOOM 3] cavaleresc adj. m., f. cavalerească; pl. m. și f. cavalerești

11. [DOOM 2] cavaleresc adj. m., f. cavalerească; pl. m. și f. cavalerești

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] exteriorizat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: exterioriza] […]
1. [DEX '09] EXTERITORIAL, -Ă, exteritoriali, -e, adj. Care se bucură de dreptul de exteritorialitate, […]
1. [DEX '09] EXTERITORIALITATE s. f. Regim special de care se bucură anumite persoane, precum […]
1. [DEX '09] EXTERMINA, extermin, vb. I. Tranz. A face să piară în întregime, a […]
1. [DEX '09] EXTERMINANT, -Ă, exterminanți, -te, adj. Care extermină. – Din fr. exterminant. 2. […]
1. [DEX '09] EXTERMINARE, exterminări, s. f. Acțiunea de a extermina și rezultatul ei; stârpire, […]
1. [DEX '09] EXTERMINAT, -Ă, exterminați, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. […]
1. [DEX '09] EXTERMINATOR, -OARE, exterminatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care extermină; […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro