1. [DEX '09] CATREN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. – Din fr. quatrain.
2. [MDA2] catren sn [At: DN2 / Pl: ~e / E: fr quatrain] 1-2 (Strofă sau) poezie de patru versuri.
3. [DLRLC] CATREN, catrene, s. n. Strofă de patru versuri. Multe poezii ale lui Eminescu sînt alcătuite dintr-o succesiune de catrene. ▭ Mai am un vers s-adaug la cel dîntîi catren. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 113.
4. [DLRM] CATREN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) de patru versuri. – Fr. quatrain.
5. [DN] CATREN s.n. Strofă (sau poezie) de patru versuri. [< fr. quatrain < quatre – patru].
6. [MDN '00] CATREN s. n. strofă (poezie) de patru versuri; tetrastih. (< fr. quatrain)
7. [DOOM 3] catren (desp. ca-tren) s. n., pl. catrene
8. [DOOM 2] catren (ca-tren) s. n., pl. catrene
9. [MDTL] CATREN (< fr. quatrain, derivat de la quatre, patru) Strofă alcătuită din patru versuri, avînd aceeași lungime sau lungimi diferite, Ex. Și dacă ramuri bat în geam Și se cutremur plopii, E ca în minte să te am Și-ncet să te apropii... (M. EMINESCU, Și dacă...) Cultivată în poezia Renașterii și în cea modernă catrenul apare și ca poezie cu formă fixă. El este frecvent folosit și în epigrame. Ex. UNUI POET: Găsesc că prea se-ngînfă el Cu păru-i arhiabondent. Alecsandri era mai chel, Și... parcă-avea mai mult talent! (CINCINAT PAVELESCU, Epigrame) De asemenea, sînt unele poezii lirice alcătuite dintr-un singur catren. Ex. De cînd viața mea te știe, O suferință port mereu: Frumusețea ta-i o poezie, Pe care n-am făcut-o eu. (L. BLAGA, Catren)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL