Definiție și ce înseamnă catehumen

1. [DEX '09] CATEHUMEN, -Ă, catehumeni, -e, s. m. și f. Persoană adultă pregătită pentru primirea botezului (în creștinismul primitiv). – Din fr. catéchumène.

2. [MDA2] catehumen, ~ă smf [At: DOSOFTEI, MOL., ap. DA ms / V: ~ecu~, -tih~ / Pl: ~i, ~e / E: lat catechumenus] Persoană care învață preceptele religiei creștine spre a se pregăti pentru primirea botezului.

3. [CADE] CATEHUMEN sm. ⛪ Cel ce se instruește spre a fi pregătit să primească botezul [ngr.].

4. [MDN '00] CATEHUMEN, -Ă s. m. f. adult care primește învățătura religioasă în vederea botezului (în creștinismul primitiv). (< fr. catéchumène)

5. [Scriban] *catehúmen, V. catecumen.

6. [MDA2] catecumen sm vz catehumen

7. [MDA2] catihumen sm vz catehumen

8. [Scriban] *catecúmen și -húmen m. (vgr. katehúmenos). Neofit pe care-l învețĭ ca să-l dispuĭ să primească botezu. V. oglasenic.

9. [DOOM 3] catehumen s. m., pl. catehumeni

10. [DOOM 2] catehumen s. m., pl. catehumeni

11. [IVO-III] catehumen.

12. [D.Religios] catehumen, catehumeni s. m. Persoană adultă la primii creștini, pregătită să primească botezul, poarta intrării în creștinism; (cel) chemat. ♦ Liturghia catehumenilor = a doua parte a Sfintei Liturghii, între proscomidie și liturghia credincioșilor, și care se încheie cu cuvintele preotului: „Câți sunteți chemați, ieșiți!”, la care cei nebotezați nu puteau, în primele timpuri ale creștinismului, să participe. [Var.: caticumen, catihumen s. m.] – Din lat. catechumenus (< gr. katihumenos).

13. [DE] CATEHUMEN (< fr., lat.) s. m. 1. Persoană care dorind să devină creștină, se pregătește în vederea primirii botezului. 2. (La protestanți) Tînăr sau tînără care, la sfîrșitul instrucției religioase, își confirmă public dorința botezului și este admis în comunitate. 3. Aspirant la o inițiere oarecare.

14. [D.Religios] catecumen s. m. v. catehumen.

15. [D.Religios] catihumen s. m. v. catehumen.

16. [DAR] catecumen, -ă, s.m. și f. (înv.) cel chemat să devină creștin prin botez; persoană care învață preceptele religiei creștine pentru a primi botezul.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[Scriban] fĭerăstrăĭésc, fe- și -uĭésc v. tr. (d. fĭerăstrăŭ). Vest. Rar. Taĭ cu fĭerăstrăŭ. – […]
1. [MDA2] ferăstrăiaș1 sn [At: PAMFILE, I. C. 122 / Pl: ~e / E: ferăstrău […]
1. [DEX '09] FIERĂSTRĂU, fierăstraie, s. n. 1. Unealtă sau mașină-unealtă prevăzută cu o lamă, […]
[Scriban] fĭerăstrăŭ și herăstrăŭ n., pl. aĭe și ăĭe (ung. *fürésztö din fürész, fĭerăstrăŭ, și […]
1. [MDA2] fierătaie sfs [At: RĂDULESCU-CODIN / E: fierăt + -aie] (Pfm; csc) Obiecte multe […]
1. [DCR2] fiesta s. f. Serbare (la origine religioasă), petrecere pe străzile orașului, în țările […]
1. [MDA2] hiestru am vz fiestru 2. [DER] fiestru (fiastră), adj. – Chipeș, arătos. Origine […]
1. [DEX '09] FIEUNDE adv. (Înv.) Oriunde; pretutindeni. [Pr.: fi-e-] – Fie1 + unde. 2. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro