1. [DEX '09] CĂTĂNEȘTE adv. (Reg.) Soldățește, ostășește. – Cătană + suf. -ește.
2. [MDA2] cătănește av [At: ȚIPLEA, P. P. 42 / V: (Mar) ~tun~ / E: cătană + -ește] Ostășește.
3. [CADE] ❍CĂTĂNEȘTE, CĂTUNEȘTE Tr.-Carp. adv. 🎖️ În felul cătanelor, soldățește: Hai la sabie, cătănește! SB.; opșitariul îl ținea cătunește RET..
4. [DLRLC] CĂTĂNEȘTE adv. (Regional) În felul cătanelor; soldățește, ostășește.
5. [DLRM] CĂTĂNEȘTE adv. (Reg.) Soldățește, ostășește. – Din cătană + suf. -ește.
6. [Scriban] cătănéște adv. Fam. Soldățește.
7. [DEX '09] CĂTĂNI, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a încorpora, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană.
8. [MDA2] cătăni [At: (a. 1767) IORGA, S. D. XII / V: ~tuni / Pzi: ~nesc / E: cătană] (Reg) 1 vi A face serviciul militar. 2 vt A lua în armată Si: a încorpora, a înrola. 3 vr A intra în armată. 4 vr (Fig) A se îmbăta.
9. [MDA2] cătunește av vz cătănește
10. [MDA2] cătuni v vz cătăni
11. [MDA2] cotuni vti vz cătăni
12. [CADE] ❍CĂTĂNI, CĂTUNl (-nesc) I. vb. tr. Tr.-Carp. 🎖️ A înrola, a lua în armată, a face cătană: Că de cînd ne-a cătănit, Plug din curte n’a ieșit IK.-BRS.. II. vb. intr. A sluji ca soldat, a-și face serviciul militar: un moșneag care cătunise în tinerețe vre-o 30 de ani de-a rîndul RET..
13. [CADE] ❍CĂTUNI... = CĂTĂNI...
14. [DLRLC] CĂTĂNI, cătănesc, vb. IV. (Regional) 1. Intranz A face serviciul militar, a face armata, a fi soldat. (Glumeț) Cătănire-aș, cătăni, Numai pușca de n-ar fi! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 303. 2. Tranz. A lua în armată, a înrola. Foicica de bujori, Vai de mama cu feciori! Necăjește pînă-i crește, împăratu-i cătănește. BIBICESCU, P. P. 124.
15. [DLRM] CĂTĂNI, cătănesc, vb. IV. (Reg.) 1. Intranz. A face serviciul militar. 2. Tranz. A lua în armată, a înrola. ♦ Refl. A intra în armată, a se face cătană. – Din cătană.
16. [Șăineanu, ed. VI] cătănì v. Tr. 1. a înrola într’un regiment: cari cătănesc feciorii POP.; 2. a servi ca cătană: de când badea cătănește POP.
17. [Scriban] 2) cătănésc v. intr. Vechĭ. Azĭ Fam. Sînt catană: treĭ anĭ am cătănit. V. tr. Fac soldat.
18. [DOOM 3] cătănește (reg.) adv.
19. [DOOM 3] cătăni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cătănesc, 3 sg. cătănește, imperf. 1 cătăneam; conj. prez. 1 sg. să cătănesc, 3 să cătănească
20. [DOOM 2] cătăni (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cătănesc, imperf. 3 sg. cătănea; conj. prez. 3 să cătănească
21. [DRAM 2021] cătăni, v.i. v. cătuni.
22. [DRAM 2021] cătuni, cătănesc, (cătăni), v.i. (reg.) A satisface serviciul militar; a face armata: „Fă-mă creangă de tindru, / Unde-a cătuni mândru” (Bilțiu, 2006: 112). – Din cătună (= cătană) (MDA).
23. [DRAM 2015] cătăni, vb. intranz. – v. cătuni.
24. [DRAM 2015] cătuni, cătănesc, (cătăni), vb. intranz. – (reg.) A satisface serviciul militar; a face armata: „Fă-mă creangă de tindru, / Unde-a cătuni mândru” (Bilțiu, 2006: 112). – Din cătună (= cătană) (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL