1. [DN] CATALPA s.f. Arbore cu frunze foarte mari și cu flori dispuse în ciorchini, originar din America de Nord. [< fr., engl. catalpa < cuv. din arhipelagul Carolinelor].
2. [DEX '09] CATALPĂ, catalpe, s. f. Arbore decorativ, originar din America de Nord, înalt până la 15 m, cu frunze mari, ovale și cu flori albe (Catalpa bignonioides). – Din fr. catalpa.
3. [MDA2] catalpă sf [At: DICȚ. SILV., ap. DA ms / Pl: ~pe / E: fr catalpa] (Bot) Arbore decorativ originar din America de Nord, înalt până la 15 m, cu frunze mari, ovale și cu flori albe (Catalpa bignonioides).
4. [MDN '00] CATALPĂ s. f. arbore ornamental cu frunze foarte mari și flori dispuse în ciorchini, originar din America de Nord. (< fr., engl. catalpa)
5. [Scriban] *catálpă f., pl. e (fr. cátalpa, de orig. neșt.). Un frumos arbore cu florĭ albe originar din America de Nord (Carolina). Are frunze marĭ ovale, florĭ albe punctate cu roș și fructe ca roșcovele, dar care nu se mănîncă.
6. [DOOM 3] catalpă s. f., g.-d. art. catalpei; pl. catalpe
7. [DOOM 2] catalpă s. f., g.-d. art. catalpei; pl. catalpe
8. [DE] CATALPA (< fr.) s. f. Gen de arbori ornamentali, originari din America de Nord, Cuba, China, de c. 10-30 m înălțime, foarte decorativi prin abundența florilor albe sau gălbui, prin mărimea frunzelor ovale sau lobate și lungimea capsulelor (35-45 cm). În România s-a aclimatizat Catalpa bignonioides, numită, impropriu, castan japonez.
9. [DFL] CATALPA Scop., CATALPA, fam. Bignoniaceae. Gen originar din America de N, Cuba, China, Tibet, 8-12 specii, arbori, 10-30 m înălțime, coroană piramidală, larg- rotundă sau largă, ritidom în plăci groase, plăci subțiri sau brăzdat. Frunze întregi sau lobate, simple, opuse și verticilate, mari, cordat-ovate, la bază cordiforme, digitat- nervate. înflorește vara. Flori hermafrodite, de culoare albicioasă sau gălbuie, dispuse în panicule dese și late, terminale, caliciul adînc-bilobat, corola albă, în partea internă cu pete brunii-roșii și cu două macule galbene, campanulată, cu tubul oblic, se împarte în două labiuri, unul superior mai scurt, bilobat, și unul inferior, trilobat, ceva mai mare, ovar bilocular. Fructul, capsulă, îngust-cilindrică, lungă, dehiscentă, cu semințe numeroase, plane, oblongi, aripate-în ambele părți și peri mătăsoși la extremități.
10. [DFL] Catalpa bignonioides Walt. Specie care înflorește vara. Flori (corolă albă, în centru cu pete purpurii și două macule galbene) în panicule erecte, multiflore, cca 20 cm lungime. Frunze (cca 15 cm lungime) lung-pețiolate, cu vîrf scurt, puțin cordate la bază, marginea ondulată, întreagă, uneori cu doi lobi laterali, puțin aparenți, pe partea inferioară pubescente, pe partea superioară glabre, frecate între degete emană un miros plăcut. Tulpină (cca 15 m înălțime) strîmbă, coroană larg-rotundă. Fructul, o capsulă de cca 40 cm lungime, pendentă (PI. 17, fig. 97).
11. [DFL] Catalpa speciosa Warder. Specie ce înflorește vara. Flori albe-gălbui în panicul pauciflor, cca 15 cm lungime. Frunze (cca 30 cm lungime) lung-pețiolate (cca 15 cm lungime), ovate, vîrf lung-acuminat, puțin cordate la bază, pe partea inferioară pubescente, fără miros. Fructul, o capsulă pînă la cca 35 cm lungime, cu pereții groși, sămînță lată. Arbore (cca 30-35 m înălțime), coroană piramidală, tulpină erectă, scoarță cenușie-închis, ritidom în plăci groase.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL