1. [CADE] ❍CATALICI, CATALIGE sf. pl. Mold. Bucov. 1 Picioroange: Să mă ’nalț pe catalici, Să fiu mîndru cu cei mici ALECS.; avea catalige parcă la picioare STĂM. ¶ 2 pr. anal. despre picioarele cele lungi ale păsărilor din ordinul picioroangelor: cocostîrcii cu lungile lor catalige... priveau nepăsători GN. [bg. katarjaga].
2. [DLRLC] CATALICI s. f. pl. v. catalige.
3. [DEX '09] CATALIGE s. f. pl. Prăjini prevăzute cu suporturi pentru picioare, cu care se umblă la înălțime (în locurile noroioase); picioroange. – Cf. bg. katarjaga.
4. [MDA2] caștarige sf vz catalige
5. [MDA2] catalică sf vz catalige
6. [MDA2] catalig sn vz catalige
7. [MDA2] catalige sfp [At: (a. 1646) GCR I, 164/6 / V: caștarige, ~ică, ~ig sn, ~arigă sf ~ăriți, cătărâge, cătărâji, cătărig sn, cătârig sn, cătăroage / E: cf bg каталига] 1 Prăjini prevăzute cu suporturi pentru picioare, cu care se umblă la înălțime (în locurile noroioase) Si: picioroange. 2 (Fig; fam) Picioare lungi (ale oamenilor sau ale păsărilor) Si: compasuri, crăcane, fuse. 3 (Mol; fig; îf cătărigă) Nume de capră (probabil cu picioare lungi). 4 (Înv; îf cătărigă) Adolescent.
8. [MDA2] catarâge sfp vz catalige
9. [MDA2] catarig sn vz catalige
10. [MDA2] catarigă sf vz catalige
11. [MDA2] catariți sfp vz catalige
12. [MDA2] cătărâge sfp vz catalige
13. [MDA2] cătărig sm vz catalige
14. [MDA2] cătărigă sf vz catalige
15. [MDA2] cătăroage sfp vz catalige
16. [MDA2] cătârig snm vz catalige
17. [CADE] ❍CATARIGĂ2 (pl. -igi) sf. 1 Mold. Maram. EZ. BRL. = CATALIGĂ ¶ 2 pl. Trans. VIC. 🍽 Piftie, răcituri.
18. [CADE] ‡CĂTĂRIG sm. Copilandru: ~ este dela 15 ani pînă în doăzeci și doi PRV.-MB.; vîrsta cătărigului tot în toate cu a copilului se potrivește pînă la 17 ani CANT..
19. [DLRLC] CATALIGE s. f. pl. Două prăjini prevăzute cu cîte un suport pe care se pun picioarele și care sînt folosite pentru a umbla la o înălțime oarecare deasupra solului (mai ales în locurile noroioase); picioroange. Își întinde picioarele lungi cît cataligele și face niște pași ca de uriași. SADOVEANU, O. I 76. După cîteva minute... și-a făcut apariția un om pe catalige. SAHIA, N. 109. Cînd mergea, gîndeai că are catalige la picioare. CONTEMPORANUL, I ◊ Fig. O, cocostîrci, dragi păsări migratoare... Am să vă văd și anul ăsta oare... Umblînd pe catalige de mărgean? ANGHEL-IOSIF, C. M. II 73. – Variantă: catalici (ALECSANDRI, T. 908) s. f. pl.
20. [DLRM] CATALIGE s. f. pl. Două prăjini prevăzute cu cîte un suport pe care se pun picioarele și cu care se umblă la înălțime (în locurile noroioase); picioroange. – Bg. katarjaga.
21. [Șăineanu, ed. VI] catarigi f. pl. 1. picioare de lemn; galenți; 2. Tr. răcituri, piftie (din picioare de vite). [V. cătălige).
22. [Șăineanu, ed. VI] cătălige f. pl. Mold. 1. picioroange; 2. fig. cocostârcii cu lungile lor cătălige AL. [Origină necunoscută].
23. [Scriban] catalíge n. pl. (rudă cu rus. katálĭščik, patinator, d. katáti, a rostogoli). Mold. Picĭoroange. Cîrjĭ p. paraliticĭ: a umbla în catalige.
24. [DOOM 3] catalige s. f. pl.
25. [DOOM 2] catalige s. f. pl.
26. [DER] cataligă (-gi), s. f. – Picioroange. – Var. (Mold.) catalică, cătălig(ă), catarig(ă), cătărig(ă), etc. – Cătărig, s. m. (înv., tînăr, adolescent). Origine incertă. Este posibil să fie vorba de o creație expresivă, cf. Graur, BL, IV, 97; însă nu este sigur că originea sa trebuie căutată în rom. În general se pune legătură cu bg. katerjaga „scară” (DAR; Candrea; cf. Bogrea, Dacor., IV, 812, unde se explică și legătura semantică între „articulație, picior” și „tînăr”). Mai ușor ar fi să plecăm de la sb. kotrig „articulație”, koturige „felie”; în acest caz ar fi cuvînt identic cu cătărigi (var. cotoroage), s. f. pl. (piftie din picioare de porc), pe care DAR îl consideră cuvînt diferit; și probabil și de la cotonoage, s. f. pl. (picioare, labe), cu der. cotonogi, vb. (a bate). – Der. (înv.) cătărigie, s. f. (adolescență).
27. [Argou] catalige s. n. pl. picioare lungi.
28. [DAR] catarigă (cătărigă), catarigi (cătărigi), s.f. (reg.) picioroange, catalige.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL