1. [DEX '09] CASTRAVETE, castraveți, s. m. 1. Plantă legumicolă cu tulpina agățătoare, acoperită cu peri aspri, cu frunze mari și cu flori galbene (Cucumis sativus); p. restr. fructul acestei plante, de formă alungită, de culoare verde, care se consumă crud, murat sau gătit. ◊ Expr. A vinde castraveți la grădinar = a da explicații într-o problemă cuiva mai bine informat decât cel ce vrea să-l lămurească. 2. (Zool. în compusul) Castravete-de-mare = holoturie. – Refăcut din castraveți (pl. lui castraveț < bg. krastaveț, krastavița).
2. [MDA2] castravete sm [At: BIBLIA (1688), 101/2 / V: crasta~, crăstăv~ / Pl: ~eți / E: castraveți (pll) castraveț < bg краставица] 1 (Bot) Plantă legumicolă cu tulpina agățătoare, acoperită cu peri aspri, cu frunze mari și cu flori galbene (Cucumis sativus). 2 (Prc) Fructul acestei plante, de formă alungită, de culoare verde, care se consumă crud, murat sau gătit. 3 (Îe) A vinde ~eți la grădinar A da explicații într-o problemă cuiva mai bine informat decât cel ce vrea să-l lămurească. 4 Castravecior (2). 5 (Bot; reg) Plesnitoare (Ecbalium elaterium). 6 (Zlg; îc) ~-de-mare Holoturie (Zygophylum fabago).
3. [DOOM 3] castravete-de-mare (animal) s. m., art. castravetele-de-mare; pl. castraveți-de-mare
4. [DOOM 2] castravete-de-mare (animal) s. m., pl. castraveți-de-mare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL