1. [DEX '09] CĂSĂPIRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire, ciopârțire. – V. căsăpi.
2. [MDA2] căsăpire sf [At: CAMILAR, N. II, 422 / Pl: ~ri / E: căsăpi] 1 Tăiere (a vitelor). 2 Tranșare a unui animal sacrificat Si: ciopârțire, măcelărire. 3 (Fig) Ucidere.
3. [DLRLC] CĂSĂPIRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire. Vestea despre căsăpirea hătălăului se împrăștie ca fulgerul. CAMILAR, N. II 422.
4. [DLRM] CĂSĂPIRE s. f. Acțiunea de a căsăpi; măcelărire.
5. [DEX '09] CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. (Adesea fig.) A tăia în bucăți, a măcelări, a ciopârți. – Din casap.
6. [MDA2] căsăpi vt [At: BELDIMAN, TR. 383 / Pzi: ~pesc / E: casap] 1 (C.i. vite) A tăia. 2 (C.i. vite și animale sacrificate) A măcelări (1). 3 (Fig; d. oameni) A ucide cu cruzime (prin înjunghiere).
7. [CADE] ❍CĂSĂPI (-ăpesc) vb. tr. Mold. Bucov. Băn. A măcelări: lelea vorniceasa căsăpea la gîște, rațe și gobăi GRIG.; pe unul din schimnici îl căsăpiseră DEM. [casap].
8. [DLRLC] CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări (o vită). Vedeai pe cîte unul, măcelar ambulant. Cumpăra o vită din Obor, o căsăpea singur la el în curte. PAS, Z. I 169. ◊ (Cu privire la oameni) Fugeau pe maidane, de parcă ar fi venit turcii... să-i căsăpească. PAS, Z. I 118.
9. [DLRM] CĂSĂPI, căsăpesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a măcelări. – Din casap.
10. [Șăineanu, ed. VI] căsăpì v. Mold. a măcelări: pe Tătari îi căsăpește POP.
11. [Scriban] căsăpésc v. tr. (d. casap). Est. Măcelăresc.
12. [DOOM 3] căsăpire s. f., g.-d. art. căsăpirii
13. [DOOM 2] căsăpire s. f., g.-d. art. căsăpirii
14. [DOOM 3] căsăpi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, 3 sg. căsăpește, imperf. 1 căsăpeam; conj. prez. 1 sg. să căsăpesc, 3 să căsăpească
15. [DOOM 2] căsăpi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căsăpesc, imperf. 3 sg. căsăpea; conj. prez. 3 să căsăpească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL