1. [DEX '09] CASANT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărâmă ușor; fragil, casabil. – Din fr. cassant.
2. [MDA2] casant, ~ă a [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 96 / Pl: ~nți, ~e / E: fr cassant] 1-2 Care se sparge sau se sfărâmă ușor Si: casabil (1-2), fragil. 3 (Rar; fig; d. modul de a vorbi al cuiva) Tăios. 4 (Nob; d. caracterul cuiva) Hotărât.
3. [DLRLC] CASANT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărîmă ușor; fragil. Fonta este casantă.
4. [DLRM] CASANT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărîmă ușor; fragil. – Fr. cassant.
5. [DN] CASANT, -Ă adj. (Despre un material) Care se sparge, se sfărîmă ușor; fragil. [Cf. fr. cassant].
6. [MDN '00] CASANT, -Ă adj. care se sparge, se sfărâmă; fragil; casabil (1). (< fr. cassant)
7. [Scriban] *casánt, -ă adj. (fr. cassant, d. casser. V. casez). Care se frînge, sfărămicĭos: oțelu e maĭ dur, dar și maĭ casant de cît feru; sticla e casantă.
8. [DOOM 3] casant adj. m., pl. casanți; f. casantă, pl. casante
9. [DOOM 2] casant adj. m., pl. casanți; f. casantă, pl. casante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL