1. [DEX '09] CARTOMETRIE s. f. Ramură a cartografiei care studiază procedeele de măsurare pe hărți și planuri a distanțelor și a suprafețelor. – Din fr. cartométrie.
2. [MDA2] cartometrie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr cartométrie] (Top) Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți.
3. [DEX '98] CARTOMETRIE, cartometrii, s. f. (Top.) Studiu al metodelor și instrumentelor cu care se determină precizia unei hărți. – Din fr. cartométrie.
4. [DN] CARTOMETRIE s.f. Ramură a cartografiei care studiază metodele și instrumentele folosite la măsurarea suprafețelor. [Gen. -iei. / < fr. cartométrie].
5. [MDN '00] CARTOMETRIE s. f. ramură a cartografiei care studiază metodele și instrumentele de măsurare a suprafețelor. (< fr. cartométrie)
6. [DOOM 3] cartometrie (desp. -me-tri-) s. f., art. cartometria, g.-d. cartometrii, art. cartometriei
7. [DOOM 2] cartometrie (-me-tri-) s. f., art. cartometria, g.-d. cartometrii, art. cartometriei
8. [DETS] CARTO- „hartă, plan”. ◊ gr. khartes „foaie de papirus, document” > fr. charto- și carto-, engl. charto- și carto-, it. carto-, germ. karto- > rom. carto-. □ ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cartografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care studiază modelele și tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a unor fenomene statistice, repartizate teritorial; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul teoretic și practic al hărților; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care studiază metodele și instrumentele folosite în măsurarea suprafețelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Totalitatea fișelor de evidență cuprinzînd date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție. 2. Colecție de hărți geografice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL