1. [MDA2] carnagiu sn vz carnaj
2. [DN] CARNAGIU s.n. v. carnaj.
3. [DEX '09] CARNAJ, carnaje, s. n. Ucidere în masă; măcel, masacru. – Din fr. carnage.
4. [MDA2] carnaj sn [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 106, 10/5 / V: ~agiu (pl: -agii) / Pl: ~e / E: fr carnage] (Liv) Ucidere în masă Si: masacru, măcel.
5. [DEX '98] CARNAJ, carnaje, s. n. (Franțuzism) Ucidere în masă; măcel, masacru. – Din fr. carnage.
6. [DLRLC] CARNAJ, carnaje, s. n. (Franțuzism) Ucidere în masă; măcel, masacru.
7. [DLRM] CARNAJ, carnaje, s. n. (Franțuzism) Ucidere în masă; măcel, masacru. – Fr. carnage.
8. [DN] CARNAJ s.n. (Liv.) Ucidere în masă; măcel, masacru. [Var. carnagiu s.n. / cf. fr. carnage, it. carnaggio].
9. [MDN '00] CARNAJ s. n. măcel, masacru. (< fr. carnage)
10. [DOOM 3] !carnagiu (livr.) s. n., pl. carnagii, art. canagiile (desp. -gi-i-)
11. [DOOM 2] carnaj (livr.) s. n., pl. carnaje
12. [MDO] carnaj, pl. carnaje
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL