1. [DRAM 2021] cărmăjie, cărmăjii, (carmajie, cămărjie), s.f. (reg.; înv.) Meșină din piele de oaie aplicată pe pieptar; element ornamental caracteristic pentru cojoacele din subzona Iza Mijlocie și Vișeu-Borșa; piele (de oaie) tăbăcită și vopsită în diferite culori. ■ Atestat și în Maram. din dreapta Tisei, în var. cămărjie „piele vopsită”. – Din magh. karmazsin „purpuriu” (MDA).
2. [DRAM 2015] cărmăjie, cărmăjii, (carmajie, cămărjie), s.f. – (reg.; înv.) Meșină din piele de oaie aplicată pe pieptar; element ornamental caracteristic pentru cojoacele din subzona Iza Mijlocie și Vișeu-Borșa (Dăncuș, 1986: 80). Piele (de oaie) tăbăcită și vopsită în diferite culori (Coman, 2004; Moisei). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, în var. cămărjie, cu sensul de „piele vopsită”. – Din magh. karmazsin (MDA).
3. [DRAM] cărmăjie, -ii, (carmajin), s.f. – Meșină din piele de oaie aplicată pe pieptar; element ornamental caracteristic pentru cojoacele din subzona Iza Mijlocie și Vișeu-Borșa (Dăncuș 1986: 80). Piele (de oaie) tăbăcită și vopsită în diferite culori (Coman 2004; Moisei). – Din magh. karmazsin (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL