Definiție și ce înseamnă cârjaliu

1. [DEX '09] CÂRJALIU, cârjalii, s. m. (Înv.) Hoț, tâlhar (care făcea parte dintr-o bandă). – Din tc. kirgali.

2. [MDA2] cârjaliu sm [At: DIONISIE, C. 198 / V: ~geal~[1], ~jăl~ / Pl: ~ii / E: tc kirçali] 1 (Ist) Tâlhar turc care făcea parte din trupele disciplinate de rebelul Pazvanoglu, din a doua jumătate a sec. al XIX-lea Si: (înv) pasvantliu, pasvangiu. 2 (Îvr) Om viteaz. 3 (Înv) Tâlhar dintr-o bandă. 4 (Nob; prin apropiere de „cârjă”) Om neputincios.

3. [Șăineanu, ed. VI] cârjaliu m. tâlhar: de mă găsia, mă hăcuia cârjaliul AL. [V. Cârjalii].

4. [MDA2] cârgealâu sm vz cârjaliu

5. [MDA2] cârjăliu sm vz cârjaliu

6. [CADE] CÎRJALIU sm. 1 Tîlhar organizat în cete (cîrjalii) care, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pînă pe la începutul veacului trecut, băga spaima în oameni (în Turcia și în țările noastre) prin prădăciunile și omorurile ce făcea ¶ 2 pr. ext. Tîlhar crunt, sălbatec: așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu (ALECS.) [👉 P. IST.].

7. [DLRLC] CÎRJALIU, cîrjalii, s. m. (învechit) Persoană fără teamă și fără rușine; hoțoman, tîlhar. Așteaptă, cirjaliule, că eu îți sînt popa de-acu. ALECSANDRI, T. 636. Să mă amenințe el c-o vini în casa me... Hoțu, ieniceru, cîrjaliul ALECSANDRI, T. I 321.

8. [DLRM] CÎRJALIU, cîrjalii, s. m. (înv.) Hoț, tîlhar. – Tc. kirgali « haiduc, tîlhar ».

9. [Șăineanu, ed. VI] Cârjalii m. pl. cete de tâlhari turci, disciplinate militărește de Pazvantoglu, cari năvăliră în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea în țările învecinate (Serbia, Bulgaria și Oltenia), prădând și tiranizând pe locuitori; ei au dispărut abia la începutul secolului al XIX-lea.

10. [Scriban] cîrjalíŭ și (maĭ rar) cîrcealíŭ m. (turc. kyrğali, o localitate a Rumeliiĭ locuită de un trib de Turcĭ tîlharĭ). Vechĭ. Tîlhar Turc din ceĭ disciplinațĭ de Pazvantoglu și care, de la 1797 pînă la 1802, aŭ jăfuit Bulgaria, Serbia și Oltenia. Azĭ. Fig. Tîlhar, hoțoman. V. pazvangiŭ, manaf.

11. [DOOM 3] cârjaliu (înv.) s. m., art. cârjaliul; pl. cârjalii, art. cârjaliii (desp. -li-ii)

12. [DOOM 2] cârjaliu (înv.) s. m., art. cârjaliul; pl. cârjalii, art. cârjaliii (-li-ii)

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro