1. [DEX '09] CARITATE s. f. Atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva; filantropie. ◊ Soră de caritate = soră de ocrotire; infirmieră. – Din fr. charité, lat. caritas, -atis.
2. [MDA2] caritate sf [At: (a. 1857) URICARIUL IV, 439 / V: (înv) ha- / E: fr charité, lat charitas, -tem] 1 Atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva Si: filantropie. 2 (Îs) Soră de ~ Infirmieră.
3. [CADE] *CARITATE sf. 1 Iubirea lui Dumnezeu și a aproapelui; milă, îndurare; pomană ¶ 2 Soră de ~, femeie, călugăriță care îngrijește pe bolnavi în spitale sau pe la casele lor [lat.l.
4. [DLRLC] CARITATE s. f. (În societatea burgheză) Atitudine pretins miloasă prin care exploatatorii, dînd uneori pomeni, vor să pară generoși. V. filantropie. ◊ (În trecut) Soră de caritate = infirmieră; (astăzi înlocuit prin) soră de ocrotire.
5. [DLRM] CARITATE s. f. Atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva; filantropie. ◊ (Ieșit din uz) Soră de caritate = soră de ocrotire; infirmieră. – Fr. charité (lat. lit. caritas, -atis).
6. [DN] CARITATE s.f. Atitudine de milă afectată, prin care cei avuți vor să pară generoși, dînd pomeni. ♦ Generozitate, filantropie. [< lat. caritas, cf. it. carità].
7. [MDN '00] CARITATE s. f. atitudine miloasă, plină de generozitate față de cineva; filantropie. (< fr. charité, lat. caritas)
8. [Șăineanu, ed. VI] caritate f. iubirea lui D-zeu și a aproapelui: credința, speranța și caritatea sunt cele trei virtuți teologale.
9. [Scriban] *caritáte f. (lat. cáritas, -átis, d. carus, scump, ĭubit). Ĭubire de Dumnezeŭ saŭ de oamenĭ. Milă. Pomană. Soră de caritate, călugăriță din congregațiunea instituită la 1607 de Vincențiŭ de Paul p. ajutarea săracilor și bolnavilor. Bĭuroŭ de caritate, unde se distribue ajutoare nevoĭașilor. Dame de caritate, acelea care secundează bĭurourile de caritate.
10. [DOOM 3] caritate s. f., g.-d. art. carității
11. [DOOM 2] caritate s. f., g.-d. art. carității
12. [DER] caritate (-ăți), s. f. – Atitudine miloasă, filantropie. Lat. charitatem (sec. XIX). – Der. caritabil, adj., din fr. charitable.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL