1. [MDA2] carfiță [At: FILIMON, C. II, 599 / Pl: ~țe / E: ngr ϰαρφίτσα] (Grî) Ac cu gămălie Si: bold.
2. [CADE] CARFIȚĂ (pl. -ițe) sf. Ac de prins ceva, împodobit cu pietre scumpe, broșă duduca alese un colier de diamante și ... vre-o cîteva carfițe FIL. [ngr.].
3. [Șăineanu, ed. VI] carfiță f. ac cu gămălie împodobit cu pietre scumpe: carfițe de aur FIL. [Gr. mod.].
4. [Scriban] carfíță f., pl. e (ngr. karfítsa, d. karfí, cuĭ, d. vgr. kárphe, fir de paĭ), Vechĭ. Bold (ac) de aur saŭ de argint.
5. [DER] carfiță (-țe), s. f. – Ac cu gămălie. Ngr. ϰαρφίτσα (Roesler 569; Gáldi 158).
6. [DAR] carfiță, carfițe, s.n. (înv.) ac cu gămălie, bold.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL