1. [DEX '09] CARBURARE, carburări, s. f. Acțiunea de a carbura și rezultatul ei. – V. carbura.
2. [MDA2] carburare sf [At: MDT / Pl: ~rări / E: curbura] Introducere a carbonului în fier sau într-un aliaj feros în stare topită Si: carburație (1).
3. [DLRLC] CARBURARE, carburări, s. f. Acțiunea de a carbura. Fierul este supus carburării.
4. [DLRM] CARBURARE, carburări, s. f. Acțiunea de a carbura.
5. [DN] CARBURARE s.f. Acțiunea de a carbura. [< carbura].
6. [DEX '09] CARBURA, carburez, vb. I. Tranz. A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită. – Din carbură.
7. [MDA2] carbura vt [At: IOANOVICI, TEHN. 38 / Pzi: ~rez / E: carbură] A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.
8. [DLRLC] CARBURA, carburez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros în stare topită.
9. [DN] CARBURA vb. I. tr. A introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros topit. [< fr. carburer].
10. [MDN '00] CARBURA vb. tr. a introduce carbon în fier sau într-un aliaj feros topit. (< fr. carburer)
11. [Scriban] *carburéz v. tr. (d. carbură). Chim. Combin cărbunele cu un corp simplu, dar nu cu oxigenu.
12. [DOOM 3] carburare s. f., g.-d. art. carburării; pl. carburări
13. [DOOM 2] carburare s. f., g.-d. art. carburării; pl. carburări
14. [DOOM 3] carbura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. carburez, 3 carburează; conj. prez. 1 sg. să carburez, 3 să carbureze
15. [DOOM 2] carbura (a ~) vb., ind. prez. 3 carburează
16. [DE] CARBURARE (< fr.) s. f. 1. Îmbogățire a conținutului de carbon al unui aliaj al fierului, în cursul elaborării acestuia, pentru a obține în aliaj conținutul dorit de carbon. 2. Operație de mărire, printr-un tratament termochimic, a conținutului de carbon al stratului superficial al unei piese.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL