1. [DN] CARBO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „carbon”, „în legătură cu carbonul”. [Var. carboni-. / < fr. carbo-, cf. lat. carbo, -nis].
2. [MDN '00] CARB(O)-/CARBONI- elem. „carbon”. (< fr. carb/o/-, carboni-, cf. lat. carbo, -nis, cărbune)
3. [DN] CARBONI- v. carbo-.
4. [MDN '00] CARBONI- elem. carb(o)-.
5. [DETS] CARBO- „cărbune, carbon, dioxid de carbon”. ◊ L. carbo „cărbune” > fr. carbo-, it. id., engl. id., germ. karbo- > rom. carbo-. □ ~filie (v. -filie1), s. f., capnofilie*; ~gen (v. -gen1), s. n., amestec de dioxid de carbon și oxigen, utilizat ca stimulent al căilor respiratorii; ~ide (v. -id), s. f. pl., compuși organici care se găsesc în asfalturile naturale; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru detectarea dioxidului de carbon; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare terapeutică a gazului carbonic.
6. [DETS] CARBONI- „cărbune”. ◊ L. carbo, onis „cărbune” > fr. carboni-, engl. id. > rom. carboni-. □ ~fer (v. -fer), adj., s. n., 1. adj., Care conține zăcăminte de cărbuni. 2. s. n., A cincea perioadă a erei paleozoice, cînd s-au format principalele zăcăminte de cărbune; ~form (v. -form), adj., cu aspect de cărbune.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL