1. [DEX '09] CARBOID, carboide, s. f. (Chim.) Nume dat unor compuși organici din asfalturile naturale, din reziduurile de la cracare etc. – Din fr. carboïdes.
2. [MDA2] carboid sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr carboïdes] (Chm) Nume dat unor compuși organici din asfalturile naturale, din reziduurile de la cracare etc.
3. [DEX '98] CARBOID, carboide, s. n. (Chim.) Nume dat unor compuși organici din asfalturile naturale, din reziduurile de la cracare etc. – Din fr. carboïdes.
4. [DN] CARBOIDE s.n.pl. Compuși organici care se găsesc în asfalturi naturale, în reziduurile de la cracare etc. [Pron. -bo-i-, sg. carboid. / < fr. carboïdes].
5. [MDN '00] CARBOIDE s. f. pl. compuși organici care se găsesc în asfalturi naturale, în reziduurile de la cracare etc. (< fr. carboïdes)
6. [DETS] CARBO- „cărbune, carbon, dioxid de carbon”. ◊ L. carbo „cărbune” > fr. carbo-, it. id., engl. id., germ. karbo- > rom. carbo-. □ ~filie (v. -filie1), s. f., capnofilie*; ~gen (v. -gen1), s. n., amestec de dioxid de carbon și oxigen, utilizat ca stimulent al căilor respiratorii; ~ide (v. -id), s. f. pl., compuși organici care se găsesc în asfalturile naturale; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru detectarea dioxidului de carbon; ~terapie (v. -terapie), s. f., utilizare terapeutică a gazului carbonic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL