1. [MDA2] carastolă sf [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 98 / Pl: ~le / E: ns cf mg keresztelni „a împiedica”] (Reg) Bucată de lemn atârnată sub căruță, cu care se împiedică roțile din spate.
2. [DAR] carastolă, carastole, s.f. (reg.) bucată de lemn atârnată sub căruță, cu care se împiedică roatele de dindărăt.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL