Definiție și ce înseamnă cârâitoare

1. [DEX '09] CÂRÂITOR, -OARE, cârâitori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care cârâie. 2. S. f. Scârțâitoare cu care se alungă păsările. [Pr.: -râ-i-] – Cârâi + suf. -tor.

2. [MDA2] cârâitor, ~oare [At: ALECSANDRI, T. 392 / Pl: ~i, ~oare / E: cârâi + -tor] 1 a Care cârâie (1). 2 sf (Trs) Scârțâitoare cu care se alungă păsările. 3 sf (Fig) Termen injurios, întrebuințat la adresa țiganilor Si: cioară. 4 sm (Arg) Hoț.

3. [DLRLC] CÎRÎITOR, -OARE, cîrîitori, -oare, adj. Care cîrîie. Păsări cîrîitoare. ♦ (Substantivat, f.) Scîrțîitoare cu care se alungă păsările. Prin unele părți, precum bunăoară prin Ardeal, gospodarii au un soi de aparate de lemn numite cîrîitori...; acestea au mai multe spițe, cari prin invirtirea roții lovesc într-un clempuș înțepenit în fusul lor, producînd scîrțîierea care are de scop să spatie pasările. PAMFILE, A. R. 148. – Pronunțat: -rî-i-.

4. [DLRM] CÎRÎITOR, -OARE, cîrîitori, -oare, adj. Care cîrîie. ♦ (Substantivat, f.) Scîrțîitoare cu care se alungă păsările. – Din cîrîii + suf. -(i)tor.

5. [Scriban] cîrîitoáre f., pl. orĭ (d. cîrîĭ). Jucărie (numită și sfîrîitoare) pe care șĭ-o fac copiiĭ găurind o nucă pin care trec un bețișor, îĭ leagă cu sfoară, îĭ atîrnă o greutate (de ordinar un cartof) și-l fac să se învîrtească desfășurînd sfoara pin altă gaură laterală. Se fac și unele de lemn orĭ de tinichea și se învîrtesc c’o singură mîna agitîndu-le în aer. Acestea se pot numi și pîrîitorĭ, plesnitorĭ saŭ scîrțîitorĭ (fr. crécelle). La catolicĭ, în vechime, cîrîitoarea înlocuĭa clopotu bisericiĭ în Vinerea și Sîmbăta din săptămîna patimilor.

6. [DOOM 3] cârâitoare (obiect) (desp. -râ-i-) s. f., g.-d. art. cârâitorii; pl. cârâitori

7. [DOOM 2] cârâitoare (obiect) (-râ-i-) s. f., g.-d. art. cârâitorii; pl. cârâitori

8. [DOOM 3] cârâitor (desp. -râ-i-) adj. m., s. m., pl. cârâitori; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. cârâitoare

9. [DOOM 2] cârâitor (-râ-i-) adj. m., s. m., pl. cârâitori; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. cârâitoare

10. [Argou] cârâitoare, cârâitoare s. f. găină.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro