1. [DEX '09] CĂPRĂRIE, căprării, s. f. 1. (Înv.) Mic detașament de soldați sub comanda unui căprar2. 2. (Fam.) Categorie, grup. – Căprar2 + suf. -ie.
2. [MDA2] căprărie1 sf [At: LM / Pl: ~ii / E: căprar1 + -ie] 1 Staul de capre. 2 Strungă în care se odihnesc caprele (1).
3. [MDA2] căprărie2 sf [At: SLAVICI, N. I, 157 / Pl: ~ii / E: căprar2 + -ie] 1 (Înv) Mic detașament de soldați sub comanda unui căprar2 (1). 2 (Fam) Categorie. 3 (Fam; îlav) Pe (sau în) ~ii (D. oameni lipsiți de inițiativă și care execută mecanic un ordin) în grupe.
4. [CADE] *CĂPRĂRIE sf. 1 🎖️ Grupă de 8-12 soldați comandați de un caporal; pr. ext.: copiii din școală sînt despărțiți în mai multe căprării SLV. ¶ 2 Mold. ȘEZ. 🐑 = CĂPRĂREAȚĂ [căprar1].
5. [DLRLC] CĂPRĂRIE, căprării, s. f. (Învechit) Mic detașament de soldați sub comanda unui căprar2. O căprărie fu rînduită jos, la scara spitalului. VLAHUȚĂ, O. A. 161. Fig. Copiii din școală sînt despărțiți în mai multe căprării. SLAVICI, O. I 77. ◊ (Glumeț) Cu cîteva căprării de găini... [cocoșul] dete în șfîrșît din aripi. MACEDONSKI, O. III 61. ◊ Expr. A merge (sau a veni) pe căprării = a merge (sau a veni) militărește.
6. [DLRM] CĂPRĂRIE, căprării, s. f. (Înv.) Mic detașament de soldați sub comanda unui căprar2. – Din căprar2 + suf. -ie.
7. [Șăineanu, ed. VI] căprărie f. ceată de zece dorobanți sau jandarmi.
8. [Scriban] căprăríe f. (d. căprar 2). Escŭadă, oameniĭ comandațĭ de un caprar.
9. [DOOM 3] căprărie (fam.) (desp. că-pră-) s. f., art. căprăria, g.-d. art. căprăriei; pl. căprării, art. căprăriile (desp. -ri-i-)
10. [DOOM 2] căprărie (fam.) (că-pră-) s. f., art. căprăria, g.-d. art. căprăriei; pl. căprării, art. căprăriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL