1. [DEX '09] CAPELMAISTRU, capelmaiștri, s. m. Dirijor al unei formații muzicale sau al unei orchestre mici; șef de fanfară militară. [Acc. și: capelmaistru] – Din germ. Kapellmeister.
2. [MDA2] capelmaistru sm [At: T. POPOVICI, ap. DA ms / A și: capelmaistru / Pl: ~iștri / E: ger Kapelmeister] 1 Dirijorul unei capele2 (1). 2 Șef de orchestră. 3 (Spc) Dirijorul unei fanfare militare.
3. [DEX '98] CAPELMAISTRU, capelmaiștri, s. m. Dirijor al unei orchestre mici; șef de fanfară militară. [Acc. și: capelmaistru] – Din germ. Kapellmeister.
4. [DLRLC] CAPELMAISTRU, capelmaiștri, s. m. (Învechit) Dirijor al unei orchestre miri; șef al unei fanfare militare. – Pronunțat: -mais-tru.
5. [DLRM] CAPELMAISTRU, capelmaiștri, s. m. (Înv.) Dirijor al unei orchestre mici; șef de fanfară militară. [Acc. și: capelmaistru] – Germ. Kapellmeister.
6. [DN] CAPELMAISTRU s.m. (Rar) Dirijor (al unei orchestre, al unei fanfare). [< germ. Kapellmeister].
7. [MDN '00] CAPELMAISTRU s. m. 1. prim interpret (violonist) al unei orchestre. 2. dirijor al unei orchestre mici, al unei fanfare. (< germ. Kapellmeister)
8. [Șăineanu, ed. VI] capel-maistru m. cel ce dirijează cântarea într’o biserică, într’o orchestră de muzică (la un teatru, la un bal).
9. [Scriban] *capel-máĭstru m. (germ. kapellmeister, maestru de capelă [muzică], fr. maître de chapelle. Barb. Șef de muzică (de orhestră saŭ de fanfară).
10. [DOOM 3] !capelmaestru/(înv.) capelmaistru (desp. -mais-) s. m., art. capelmaestrul/capelmaistrul; pl. capelmaeștri/capelmaiștri, art. capelmaeștrii/capelmaiștrii
11. [DOOM 2] capelmaistru (-mais-) s. m., art. capelmaistrul; pl. capelmaiștri, art. capelmaiștrii
12. [IVO-III] capelmaistru, -ștri.
13. [DTM] capelmaestru (capelmaistru) (< germ. Capellmeister) 1. Interpret de primă importanță al unei capele* instrumentale. V. concert-maestru. 2. Dirijor* de orch., de fanfară (6).
14. [Argou] capelmaistru, capelmaiștri s. m. (intl.) 1. șeful unei bande de hoți. 2. infractor temut / periculos.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL