1. [Scriban] capánge f. ca cange, pl. căpăngĭ (turc. kapánğa, dim. d. kapan, clapă, capcană; ngr. kapántza, bg. kapánče. V. capan. Cp. cu tapangea). Clapă, válvulă, chepeng (fr. trappe).
2. [MDA2] capangă sf [At: GORJAN, ap. ȘIO / Pl: ~nge / E: tc kapanğa] (Tcî) Capcană.
3. [CADE] CAPANGĂ (pl. -ge) sf. 1 Laț, cursă (mai ales) pentru păsări ¶ 2 Fig. Ghiară, labă [tc. kapanğa].
4. [Șăineanu, ed. VI] capangă f. 1. cursă (mai ales pentru păsări); 2. fig. a pune în capange. [Turc. KAPÁNDJA: forma capangă e abstrasă din plural].
5. [DAR] capangă, capange, s.f. (înv.) capcană, cursă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL