1. [DEX '09] CANONIERĂ, canoniere, s. f. Navă mică de război, folosită la patrulare, escortare, servicii de pază etc. a coastelor și a fluviilor. [Pr.: -ni-e-] – Din fr. canonnière.
2. [MDA2] canonieră sf [At: DA ms / P: ~ni-e~ / Pl: ~re / E: fr canonière] Navă mică de război folosită la patrulare, escortare, servicii de pază etc. a coastelor și a fluviilor.
3. [CADE] *CANONIERĂ (pl. -ere) sf. ⛵ Bastiment ușor de războiu, înarmat cu tunuri de mare calibru (🖼 811) [fr.].
4. [DLRLC] CANONIERĂ, canoniere, s. f. Mic vas de război înarmat cu unul sau mai multe tunuri, folosit la patrulare, escortare, servicii de pază etc. Într-o bună zi o canonici- ă engleză apăru în vederea coastei. BART, E. 321. Mam’mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierei «le Formidable». CARAGIALE, O. II 161. – Pronunțat: -ni-e-.
5. [DLRM] CANONIERĂ, canoniere, s. f. Navă mică de război folosită la patrulare, escortare, servicii de pază etc. [Pr.: -ni-e-] – Fr. canonnière.
6. [DN] CANONIERĂ s.f. Mică navă de război, folosită pentru patrulare, escortare etc. [Pron. -ni-e-. / < fr. canonnière, it. cannoniera].
7. [MDN '00] CANONIERĂ s. f. mică navă de luptă, pentru patrulare, escortare etc. (<fr. canonnière)
8. [Șăineanu, ed. VI] canonieră f. mic bastiment înarmat cu unul sau mai multe tunuri.
9. [Scriban] *canoniéră f., pl. e (fr. canonnière, d. it. cannoniera). Mar. Mic bastiment armat cu tunurĭ.
10. [DOOM 3] canonieră (desp. -ni-e-) s. f., g.-d. art. canonierei; pl. canoniere
11. [DOOM 2] canonieră (-ni-e-) s. f., g.-d. art. canonierei; pl. canoniere
12. [MDO] canonieră
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL