1. [DN] CANELARE s.f. Acțiunea de a canela. [< canela].
2. [DEX '09] CANELA, canelez, vb. I. Tranz. A realiza caneluri pe suprafața interioară sau exterioară a unei piese, a unei coloane etc. – Din fr. canneler.
3. [MDA2] canela vt [At: DA / Pzi: ~lez / E: fr canneler] A face caneluri pe suprafața interioară sau cea exterioară a unei piese Cf ghintui.
4. [DEX '98] CANELA, canelez, vb. I. Tranz. A face caneluri pe suprafața interioară sau cea exterioară a unei piese, a unei coloane etc. – Din fr. canneler.
5. [DN] CANELA vb. I. tr. A executa mecanizat așchierea prin care se obține o suprafață canelată. [Cf. fr. canneler].
6. [MDN '00] CANELA vb. tr. a executa prin așchiere caneluri pe o suprafață. (< fr. canneller)
7. [DOOM 3] canelare s. f., g.-d. art. canelării
8. [DOOM 2] canelare s. f., g.-d. art. canelării
9. [DOOM 3] canela (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. canelez, 3 canelează; conj. prez. 1 sg. să canelez, 3 să caneleze
10. [DOOM 2] canela (a ~) vb., ind. prez. 3 canelează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL