1. [DEX '09] CANALICUL, canalicule, s. n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. – Din fr. canalicule.
2. [MDA2] canalicul sn [At: ANATOMIA, 28, ap. DA / Pl: ~e / E: fr canalicule] Nume dat canalelor (7) mici din țesuturile organismelor.
3. [DLRLC] CANALICUL, canalicule, s. n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. Vasele sanguine trec prin canalicule.
4. [DLRM] CANALICUL, canalicule, s. n. Nume dat canalelor mici din țesuturile organismelor. – Fr. canalicule.
5. [DN] CANALICUL s.n. Canal mic aflat într-un țesut organic. [< fr. canalicule].
6. [MDN '00] CANALICUL s. n. canal (3) mic. (< fr. canalicule, lat. canaliculus)
7. [Scriban] *canalícul n., pl. e (lat. canaliculus). Anat. Canal mic (țeavă, vînă).
8. [DOOM 3] canalicul s. n., pl. canalicule
9. [DOOM 2] canalicul s. n., pl. canalicule
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL