1. [MDA2] campană sf [At: DN3 / Pl: ~ne / E: fr campane, it campana] 1 Capitelul unei coloane corintice sau dorice. 2 Construcție de metal în formă de clopot, care leagă camera de lucru a unui cheson cu exteriorul. 3 (Pan) Ecluză cu aer comprimat.
2. [DN] CAMPANĂ s.f. 1. Capitelul unei coloane corintice sau dorice. 2. Construcție de metal în formă de clopot, care leagă camera de lucru a unui cheson (3) cu exteriorul. ♦ Ecluză cu aer comprimat. [< fr. campane, cf. it. campana – clopot].
3. [MDN '00] campană s. f. 1. Capitel al unei coloane corintice sau dorice. 2. Construcție de metal în formă de clopot, care leagă camera de lucru a unui cheson (3) cu exteriorul; ecluză (2) cu aer comprimat. 3. (muz.; pl.) Instrument de percuție din metal, în formă de cupă răsturnată, pusă în vibrație prin lovirea cu un ciocan de lemn; clopote. (< fr. campane, lat., it. campana, clopot)
4. [DE] CAMPANA, Dino (1885-1932), poet italian. Lirică crepusculară și vizionară („Cîntece orfice”).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL