1. [DEX '09] CAMPADURĂ, campaduri, s. f. (Rar) Deschizătură în acoperișul unei case țărănești, prin care iese fumul. – Et. nec.
2. [CADE] ❍CAMPADURĂ (pl. -duri) sf. 💒 Bageac, ochiul podului pe unde iese fumul (la casele țărănești).
3. [DEX '98] CAMPADURĂ, campaduri, s. f. Deschizătură în acoperișul unei case țărănești, pentru a lăsa să iasă fumul. – Et. nec.
4. [DLRM] CAMPADURĂ, campaduri, s. f. Deschizătură în acoperișul unei case țărănești, pentru a lăsa să iasă fumul.
5. [Șăineanu, ed. VI] campadură f. ochiul podului pe unde iese fumul (la o casă țărănească). [Cf. provențal escampadouiro, locul de revărsare a unui canal, a apei de la moară (v. fântână 5)].
6. [DOOM 3] campadură (rar) s. f., g.-d. art. campadurii; pl. campaduri
7. [DOOM 2] campadură (rar) s. f., g.-d. art. campadurii; pl. campaduri
8. [DER] campadură (campaduri), s. f. – Fumar. Origine necunoscută. Este cuvînt folosit puțin, și chiar incert.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL