1. [DEX '09] CALIFAT, califate, s. n. 1. (În Orientul Mijlociu, nordul Africii și Peninsula Iberică) Formă de stat feudal-teocratică instituită de arabi pe teritoriile stăpânite de ei. 2. Rangul de calif. 3. Durata guvernării unui calif. – Din fr. califat.
2. [MDA2] califat sn [At: DA ms / Pl: ~e, ~uri / E: fr califat] 1 Rangul de calif (1). 2 Durata guvernării unui calif (2). 3 Stat feudal-teocratic condus de un calif (2), întemeiat de arabi pe teritoriile stăpânite de ei, după moartea lui Mahomed.
3. [CADE] *CALIFAT (pl. -ate) sn. 1 Demnitatea de calif ¶ 2 Durata domniei unui calif ¶ 3 Ținutul stăpînit de un calif [fr.].
4. [DEX '98] CALIFAT, califate, s. n. 1. Formă de stat feudal-teocratică întemeiat de arabi pe teritoriile stăpânite de ei, după moartea lui Mahomed. 2. Rangul de calif. 3. Durata guvernării unui calif. – Din fr. califat.
5. [DLRLC] CALIFAT, califate și califaturi, s. n. (Învechit) 1. Numele statelor întemeiate de arabii cuceritori după moartea lui Mahomed. Califatul din Bagdad. ♦ Ținutul peste care stăpînea califul. 2. Rangul, demnitatea de calif. ♦ Durata guvernării unui calif.
6. [DLRM] CALIFAT, califate, s. n. (Înv.) 1. Numele statelor întemeiate (sau stăpînite) de arabii cuceritori după moartea lui Mahomed. 2. Rangul de calif. ♦ Durata guvernării unui calif. – Fr. califat.
7. [DN] CALIFAT s.n. 1. Demnitatea de calif. ♦ Durata domniei unui calif. 2. Numele unor state arabe întemeiate după moartea lui Mahomed. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. califat, it. califfate].
8. [MDN '00] CALIFAT s. n. 1. demnitatea de calif. ◊ durata guvernării acestuia. 2. nume dat unor state arabe, după moartea lui Mahomed. ◊ teritoriul acestora. (< fr. califat)
9. [Șăineanu, ed. VI] califat n. 1. demnitatea de calif; 2. durata domniei sale.
10. [Șăineanu, ed. VI] Califat n. 1. Califatul din Orient, mai întâi la Moca, transportat apoi la Bagdad de Abasizi, sub cari civilizațiunea musulmană ajunsese la apogeul ei (632-1528); Califatul din Cordova, fundat de Abderaman (756-1031), și Califatul din Egipt, fundat de Fatimiți (909-1171).
11. [Scriban] *califát n., pl. e (fr. califat; ar. turc. hilafet). Demnitatea de calif. Țara pe care o guvernează un calif.
12. [DOOM 3] califat s. n., pl. califate
13. [DOOM 2] califat s. n., pl. califate
14. [DE] CALIFAT (< fr.) s. n. 1. (În sec. 7-13 în Orientul Mijlociu, în Nordul Africii și în Spania) formă de stat feudal-teocratică, instituită în teritoriile stăpînite de arabi. 2. Demnitatea de calif (între 1517 și 1924, sultanii Imp. Otoman aveau și titlul de calif). 3. Durata guvernării unui calif.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL