1. [DEX '09] CADÂNĂ, cadâne, s. f. Sclavă în haremurile turcești; p. ext. soție (a unui turc). – Din tc. kadın.
2. [MDA2] cadână sf [At: N. COSTIN, ap. LET. 46 / 21 / Pl: ~ne / E: tc kadyn] 1 Sclavă din haremul turcilor. 2 (Pex) Turcoaică. 3 (Pex) Femeie voinică.
3. [DEX '98] CADÂNĂ, cadâne, s. f. Sclavă în haremurile turcești din trecut; p. ext. soție (a unui turc). – Din tc. kadın.
4. [Șăineanu, ed. VI] cadână f. femeie de harem, turcoaică: palida cadână cu lacrimi pe a ei gene AL. [Turc. KADYN].
5. [CADE] CADÎNĂ (pl. -ne) sf. Turcoaică, nevasta unui turc; femeie de harem: femeile și fetele creștinilor erau răpite și făcute cadîne ISP.; [tc. kadyn].
6. [DLRLC] CADÎNĂ, cadîne, s. f. Sclavă din haremurile turcești din trecut. Dă-ți șalul la o parte, ce te ascunzi, parc-ai fi o cadînă? DUNĂREANU, CH. 193. Turcul, cuprins de spaimă, alerga să se ascundă între cadîne în harem. RUSSO, O. 36. ◊ Fig. (Familiar, rar) Soție (a unui turc). Mehmet, unde e Alah al tău să te apere? Cine îngrijește de cadîna ta, de copiii tăi? STANCU, D. 491.
7. [DLRM] CADÎNĂ, cadîne, s. f. Sclavă din haremurile turcești din trecut; p. ext. soție (a unui turc). – Tc. kadın.
8. [Scriban] cadînă f., pl. e (turc. kadyn). Nevastă de musulman. V. balabustă.
9. [DOOM 3] cadână s. f., g.-d. art. cadânei; pl. cadâne
10. [DOOM 2] cadână s. f., g.-d. art. cadânei; pl. cadâne
11. [DER] cadînă (cadîne), s. f. – Femeie care face parte dintr-un harem. – Mr. cadînă. Tc. kadin (Șeineanu, II, 70; Meyer 164; Lokotsch 989); cf. alb. kadënë, bg. kadŭna, sb. kaduna. – Der. cadînime, s. f. (harem, adunare de turcoaice); cadînească, s. f. (dans tipic).
12. [Argou] cadână, cadâne s. f. 1. femeie frumoasă. 2. iubită, amantă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL