1. [MDA2] căcăcios, ~oasă [At: ANON. CAR. / Pl: ~oși, ~oase / E: căca + -ăcios] 1-2 smf, a (Om) care simte nevoia să defece des. 3-6 smf, a (Om) murdar, scârnav. 7-10 smf, a (Om) nevoiaș, fricos. 11 a (D. boli) Care este însoțită de diaree. 12 a (D. fructe) Care provoacă diaree. 13 sf (Prc; lpl) Corcodușe (Prunus cerasifera).
2. [CADE] CĂCĂCIOS adj. și sm. pop. 1 Cel ce-și leapădă excrementele murdărindu-se pe sine ¶ 2 Fig. Fricos; om fără vlagă [căcat].
3. [DER] CĂCĂCIOS, CĂCĂCIOASĂ, căcăcioși, căcăcioase, adj. 1. Care defechează des. 2. Fricos, laș. (din căca)
4. [Argou] căcăcios, -oasă, căcăcioși, -oase s. m., s. f., adj. (om) neputincios, neajutorat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL