1. [MDA2] cabat sn [At: I. CR. II, 141 / V: căb~ / Pl: ~uri / E: mg kabát] (Reg) 1 Manta. 2 Capot.
2. [MDA2] căbat sn vz cabat
3. [DAR] cabat, cabaturi, s.n. (reg. înv.) capot, manta.
4. [DRAM 2021] căbat, căbaturi, (căbac), s.n. (reg.) 1. Haină cu mâneci, din postav gros. 2. Veston: „…și făcea și căbac, fără de mâneci, așa ca și cojoacile, și căbac s-o făcut” (Farcaș, 2009: 132). – Din magh. kabát (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL