1. [Scriban] *2) burghezésc v. tr. (d. burghez). Fam. Prefac în burghez. V. refl. S’au burghezit și boĭeriĭ!
2. [Scriban] *1) burghezésc, -eáscă adj. (d. burghez). Fam. De burghez.
3. [DEX '09] BURGHEZI, burghezesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se îmburghezi. – Din burghez.
4. [MDA2] burghezi vr [At: DEX2 / Pzi: ~zesc / E: burghez + -i] (Rar) A se îmburghezi.
5. [DEXI] burghezi vb. IV. refl. A se îmburghezi. • prezind. -esc. /burghez + -i.
6. [DLRLC] BURGHEZI, burghezesc, vb. IV. Refl. (Rar) A căpăta, a adopta deprinderi sau concepții burgheze; a intra în rîndurile burgheziei, a deveni burghez.
7. [DLRM] BURGHEZI, burghezesc, vb. IV. Refl. (Peior.) A adopta deprinderi sau concepții burgheze; a deveni burghez. – Din burghez.
8. [DOOM 3] burghezi (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă burghezesc, 3 sg. se burghezește, imperf. 1 sg. mă burghezeam; conj. prez. 1 sg. să mă burghezesc, 3 să se burghezească; imper. 2 sg. afirm. burghezește-te; ger. burghezindu-mă
9. [DOOM 2] burghezi (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se burghezește, imperf. 3 sg. se burghezea; conj. prez. 3 să se burghezească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL