1. [Scriban] buhócĭ și bohócĭ m., pl. tot așa (d. buhă. Cp. cu puhace și murgocĭ). Est. Un fel de fluture nocturn și omida luĭ (mamestra brássicae), care trăĭește pe varză ș.a.
2. [DE] BUHOCI, com. în jud. Bacău, pe Siret; 4.858 loc. (1991).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL