1. [DEX '09] BUFNET, bufnete, s. n. Bufnitură. – Bufni + suf. -et.
2. [MDA2] bufnet sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: bufni + -et] Bufnitură.
3. [DEXI] bufnet s.n. Bufnitură. • pl. -e. /bufni + -et.
4. [DLRLC] BUFNET, bufnete, s. n. Bufnitură. Din cînd în cînd, șrapnelele... se sparg pe sus cu un bufnet înfundat. SANDU, D. P. 60.
5. [DLRM] BUFNET, bufnete, s. n. Bufnitură. – Din bufni + suf. -et.
6. [Scriban] búfnet și (vechĭ) búhnet n., pl. e. Bubuitură: buhnete de puștĭ (Cant.). Izbitură de zgomot înfundat.
7. [CADE] BUFNEALĂ (pl. -eli) sf., BUFNET (pl. -te) sn. 1 Faptul de a bufni ¶ 2 Sgomot înfundat produs de un lucru izbit cu putere de ceva: apoi un răcnet, o pocnitură, o bufneală de trup căzînd (CAR.); un bufnet sguduitor zbucni într’un nor de fum (VLAH.).
8. [DOOM 3] bufnet s. n., pl. bufnete
9. [DOOM 2] bufnet s. n., pl. bufnete
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL