1. [MDA2] budușlui [At: LB / Pzi: ? / E: ns cf mg bujdosni] (Reg) 1 vi A hoinări. 2 vt A vărui prost.
2. [CADE] BUDUȘLUI (-uesc) vb. intr. Trans. A hoinări, a umbla fără căpătîiu [ung. bujdosni].
3. [Scriban] budușluĭésc v. intr. (ung. bujdosni). Trans. Hoinăresc.
4. [DLRLV] BUDUȘLUI vb. (Trans. SV) A rătăci, a pribegi. Budusluind sze koldujaszke. VISKI, apud TEW. Etimologie: magh. búdosolni. Vezi și budușlău, budușluitură.
5. [DRAM 2021] budușlui, budușluiesc, v.t. (reg.) 1. A alunga, a fugări. 2. A hoinări. – Et. nes., cf. magh. bujdosni (MDA).
6. [DRAM 2015] budușlui, budușluiesc, vb. tranz. – (reg.) 1. A alunga, a fugări (Faiciuc, 2008). 2. A hoinări. – Din magh. bujdosni (Scriban); et. nesigură, cf. magh. bujdosni (MDA), cf. magh. bujdosó „pribeag”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL