Definiție și ce înseamnă budalău

1. [MDA2] budalău sn [At: H XII, 386 / V: ~dăl~ / Pl: ~laie / E: ns cf budăi] (Reg) Putinei folosit la bătut untul Si: budereu.

2. [CADE] ❍BUDALĂU, BUDĂLĂU (pl. -ăe) sn. Mold. BUDĂIU.

3. [Scriban] budalăŭ n., pl. aĭe (rudă cu budăĭ). Est. Buduroĭ, putină făcută dintr’n trunchĭ scorburos și care servește maĭ ales la ținut făină.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TRADUCĂTOR, -OARE, traducători, -oare, s. m. și f. Persoană care traduce (un […]
1. [DEX '09] TRADUCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. […]
1. [DEX '09] TRADUCȚIE, traducții, s. f. (Înv.) Traducere. – Din fr. traduction, lat. traductio. […]
1. [DEX '09] GRĂUNTE, grăunți, s. m. 1. Sămânța unor plante, mai ales a cerealelor; […]
[DE] TRADUTTORE, TRADITORE (it.) traducător, trădător – Joc de cuvinte având sensul că transpunerea dintr-o […]
1. [dexonline] TRAFALET, trafaleți s. m. (nerecomandat pl. și trafalete / trafaleturi, s. n.) Unealtă […]
1. [MDA2] traficare sf [At: CANELLA, V. 285 / Pl: ~cări / E: trafica] (Rar) […]
1. [DEX '09] TRAFORAJ, traforaje, s. n. 1. Procedeu de ornamentare, constând în decuparea unei […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro