1. [DEX '09] BRUTĂRIE, (2) brutării, s. f. 1. Meseria de brutar. 2. Clădire în care se fabrică sau se vinde pâine; jimblărie. – Brutar + suf. -ie.
2. [MDA2] brutărie sf [At: I. IONESCU, M. 684 / Pl: ~ii / E: brutar + -ie] 1 Loc în care se fabrică pâinea Si: (îrg) pitărie. 2 Loc în care se vinde pâinea Si: (îrg) pitărie. 3 Meserie de brutar (1).
3. [DEXI] brutărie s.f. 1 Meseria de brutar. 2 Loc unde se fabrică sau se vinde pîine. În brutării miroase a pîine nouă (DRAG.). • pl. -ii. g.-d. -iei. /brutar + -ie.
4. [CADE] BRUTĂRIE sf. ⚚ Locul unde se face sau se vinde pîinea, pitărie (🖼 625) [brutar].
5. [DLRLC] BRUTĂRIE, (2) brutării, s. f. 1. Meseria de brutar. 2. Clădire (cu instalația necesară) în care se fabrică pîine. În brutării miroase-a pîine nouă. DRAGOMIR, în POEZ. N. 199.
6. [DLRM] BRUTĂRIE, (2) brutării, s. f. 1. Meseria de brutar. 2. Clădire în care se fabrică sau se vinde pîine. – Din brutar + suf. -ie.
7. [Șăineanu, ed. VI] brutărie f. locul unde se face sau se vinde pâine.
8. [Scriban] brutăríe f. (d. brut). Vest. Localu în care se face orĭ se vinde pîne. – În est pitărie.
9. [Scriban] pităríe f. (d. pitar). Vechĭ. Rangu pitaruluĭ. Azĭ. Mold. Trans. Casă în care se face pîne. Meseria de a face pîne: a învăța pităria. – Mold. Pop. chitărie. Munt. brutărie.
10. [DOOM 3] brutărie s. f., art. brutăria, g.-d. art. brutăriei; (localuri) pl. brutării, art. brutăriile (desp. -ri-i-)
11. [DOOM 2] brutărie s. f., art. brutăria, g.-d. art. brutăriei; (localuri) pl. brutării, art. brutăriile
12. [IVO-III] brutărie, -riei gen. a.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL