1. [MDA2] bruscan sm vz brusture
2. [DEX '09] BRUSTUR s. m. v. brusture.
3. [DEX '09] BRUSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari și late, cu flori purpurii sau violete, dispuse în inflorescențe sferice și țepoase, folosite pentru proprietățile lor medicinale; lipan2 (Lappa). [Var.: brustur s. m.] – Et. nec.
4. [MDA2] bruscălan sm vz brusture
5. [MDA2] brustan sm vz brusture
6. [MDA2] brustare[1] sm vz brustur
7. [MDA2] brustur sm vz brusture
8. [MDA2] brusture sm [At: PANȚU, PL. / V: (reg) ~scan, ~scălan, ~stan, brostan[1], brustur / Pl: ~ri / E: nct] 1 Plantă erbacee, din familia compozite, cu frunze foarte mari și late, cu flori roșii sau violete, dispuse în inflorescențe sferice și țepoase, folosite pentru proprietățile lor medicinale Si: lapuc, lipan (Lappa maior sau Lappa minor). 2 (Reg; îc) ~rul-caprei Plantă de pădure care înflorește în iulie și care are florile foarte dulci Si: urechea-porcului (Salvia verticillata). 3 (Reg; îc) ~ negru Plantă erbacee cu flori galben-deschise (Symphytum cordatum). 4 (Reg; îc) ~rul-oii Lăptucul oii (Telekia speciosa). 5 (Reg; îc) ~rul-dulce Captalan (Petasites officinalis). 6 (Reg) Bobovnic (Veronica beccabunga). 7 (Pan; reg) Frunza cea mai mare care învelește varza.
9. [DEXI] brustur s.m. v. brusture.
10. [DEXI] brusture s.m. (bot.) Numele mai multor plante erbacee din familia compozitelor, cu frunzele foarte mari și late, cu florile purpurii sau violete, dispuse în inflorescențe sferice și țepoase, folosite pentru proprietățile lor medicinale (Lappa maior, minor sau tomentosa). Un șipot de apă... șerpuia printre brusturi și alte buruieni (ISP.). • pl. -i. și brustur s.m. /cuv. autoh.; cf. alb. brushtullë.
11. [CADE] BRUSCĂLAN, BRUSCAN sm. 🌿 = LĂPTUCUL-OII [comp. BRUSTUR].
12. [CADE] BRUSTUR(E) sm. 🌿 1 Plantă cu înfățișarea unui mic arbust, înaltă de 60-120 cm., cu foile foarte mari și late, care crește pe locurile inculte și pe marginea drumurilor; florile ei, purpurii sau violete, alcătuite din niște capitule rotunde, prevăzute de jur împrejur cu mici cîrlige, se agață ușor de hainele trecătorilor și de lîna oilor; e întrebuințată contra durerilor reumatismale și la unele boale de piele (Lappa major, L. minor, L. tomentosa) (🖼 624): muncitorii, desculți, cu frunze de brusturi pe cap (VLAH.) ¶ 2 ~ sau ~ -DULCE CAPTALAN ¶ 3 ~-NEGRU, plantă ierboasă, cu flori galbene care crește mai ales pe munți în pădurile umbroase și umede (Symphytum cordatum) ¶ 4 BRUSTURUL-CAPREI, BRUSTURUL-OII = LĂPTUCUL-OII.
13. [DLRLC] BRUSTURE, brusturi, s. m. Nume popular purtat de trei plante erbacee din familia compozeelor, cu frunze foarte mari și late, cu flori purpurii sau violete; cresc prin locuri necultivate și sînt folosite în popor pentru proprietățile lor medicinale (Lappa maior, Lappa minor și Lappa tomentosa); lipan. Vezi! de-aceea mătrăguna A-nvățat un brusture Să le spuie-n față una Care-o să le usture. TOPÎRCEANU, S. A. 68. Un șipot de apă... șerpuia printre brusturi și alte buruieni. ISPIRESCU, L. 230. Copilașul e ascuns sub o tufă de brusture, la răcoare, și plînge. ALECSANDRI, P. P. 309 (Notă). – Variantă: brustur (HOGAȘ, M. N. 84, ȘEZ. I 253) s. m.
14. [DLRM] BRUSTURE, brusturi, s. m. Numele mai multor plante erbacee cu frunze foarte mari și late, cu flori purpurii sau violete; sînt folosite pentru proprietățile lor medicinale (Lappa maior, minor și tomentosa); lipan. [Var.: brustur s. m.]
15. [Șăineanu, ed. VI] brusture m. plantă cu frunze late, cu flori purpurii sau viorii, al căror potir se agață ușor de hainele oamenilor și de lâna oilor; e bună pentru rane și bube (Arctium lappa). [Origină necunoscută].
16. [Scriban] brustán V. brustur.
17. [Scriban] brustúr și brustúre m. (got. gep. burst, țep, ghimpe, dim. burstilo, de unde s’a făcut *brustilo, apoĭ brusture; vgerm. burstia, țep, de unde fr. brosse, tufă, perie; ngerm. borste, anglosaxon byrst, brystl, țep, păr de porc; engl. bristle, țep, păr de porc, bur [d. *burz și *burzu], țepos, zbîrlit. V. bursuc. Cp. cu fluture, strugure, vĭezure). Lipan, o buruĭană din familia compuselor (scaĭ), cu frunze marĭ cît niște pălăriĭ (lappa saŭ arctium). Brustur dulce, captalan. Brusturu oiĭ, o lăptucă veninoasă cu frumoase florĭ galbene, numită și brustan (cp. cu sîrb. brstan, ĭederă) și clococĭov (buphtalmum cordifolium saŭ telekia speciosa).
18. [DOOM 3] brusture s. m., art. brusturele; pl. brusturi
19. [DOOM 2] brusture s. m., pl. brusturi
20. [MDO] brusture
21. [IVO-III] brusture.
22. [DER] brusture (brusturi), s. m. – 1. Plantă, lipan (Lappa). – 2. Varietate de năsturel, Veronica Beccabunga. – 3. Lumînărică, Petasites officinalis. – Var. brustur, brustan, brostan, brusc(ăl)an. Mr. bruștură. Sl. broštĭ (T. Papahagi, Etimologii, București, 1940), cu sing. reconstruit pe baza pl. brusturi, ca ciucure, fagure etc. REW 1097 indică, însă cu rezerve, etimonul incert lat. ūstŭlāre. După Gamillscheg, Rom. germ., II, 250, de la un gepidic *brustilô „mătase” (› germ. Borste, fr. bosse), ipoteză încă și mai incertă. Este posibil să aibă vreo legătură cu comel. bruskandol „hamei”, caz în care ar putea fi un cuvînt alpin.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL