Definiție și ce înseamnă brunare

1. [DEX '09] BRUNARE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. – V. bruna.

2. [MDA2] brunare sf [At: LTR / Pl: ~nări / E: bruna] 1 Acoperire chimică cu oxizi pentru a feri de coroziune. 2 Strat protector de oxizi Cf bruna.

3. [DEXI] brunare s.f. (chim.) Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. • pl. -ări. /v. bruna.

4. [DLRM] BRUNARE s. f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei.

5. [DN] BRUNARE s.f. Acțiunea de a bruna și rezultatul ei; brunaj. [< bruna].

6. [DEX '09] BRUNA, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oțel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare brună pentru a o feri de coroziune. – Din fr. brunir.

7. [MDA2] bruna vt [At: LTR / Pzi: ~nez / E: fr brunir] A acoperi chimic o piesă de metal cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune.

8. [DEXI] bruna vb. I. tr. (chim.; compl. indică piese din fier, oțel, cupru etc.) A acoperi pe cale chimică cu un strat protector de oxizi de culoare brună sau neagră, împotriva coroziunii. ◊ (refl. pas.) Piesa se brunează pe suprafața exterioară. • pl. -ez. /<fr. brunir.

9. [DEX '98] BRUNA, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică o piesă de oțel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de coroziune. – Din fr. brunir.

10. [DLRLC] BRUNA, brunez, vb. I. Tranz. (Cu privire la fier sau oțel) A acoperi, pe cale chimică, cu un strat de oxizi, cu scopul de a-l proteja împotriva acțiunii dăunătoare a aerului, a apei sau a soluțiilor saline. (Refl. pas.) Armamentul portativ se brunează de obicei pe toate suprafețele exterioare.

11. [DLRM] BRUNA, brunez, vb. I. Tranz. A acoperi pe cale chimică oțelul sau fierul cu un strat de oxizi, pentru a le feri de coroziune. – Fr. brunir.

12. [DN] BRUNA vb. I. tr. (Tehn.) A acoperi pe cale chimică oțelul sau fierul cu un strat de oxizi împotriva coroziunii. [< fr. brunir].

13. [MDN '00] BRUNA vb. tr. a acoperi oțelul, cuprul cu un strat de oxizi împotriva coroziunii. (< fr. brunir)

14. [DOOM 3] brunare s. f., g.-d. art. brunării

15. [DOOM 2] brunare s. f., g.-d. art. brunării

16. [DOOM 3] bruna (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. brunez, 3 brunează; conj. prez. 1 sg. să brunez, 3 să bruneze

17. [DOOM 2] bruna (a ~) vb., ind. prez. 3 brunează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANHEDRIN s. n. Tribunal penal la vechii iudei; fig. grup de oameni […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro