1. [DEXI] bronto- Elem. de comunere „tunet, trăsnet”, „înfricoșător”. • /<fr., germ. bronto-; cf. gr. βροντή „tunet”.
2. [MDN '00] BRONTO-, -BRONTĂ elem. „tunet, trăsnet”, „înfricoșător”. (< fr., germ. bronto-, germ. -bronte, cf. gr. bronte)
3. [DETS] BRONTO- „tunet, trăsnet; înfricoșător”. ◊ gr. bronte „trăsnet” > fr. bronto-, germ. id., engl. id. > rom. bronto-. □ ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică față de trăsnete; ~graf (v. -graf), s. n., aparat care înregistrează tunetele; ~logie (v. -logie1), s. f., parte a meteorologiei care tratează despre tunete; ~zaur (v. -zaur), s. m., reptilă jurasică uriașă din ordinul dinozaurienilor erbivori, cu capul mic și cu gîtul foarte lung.
4. [DETS] -BRONTĂ „tunet, trăsnet”. ◊ gr. bronte „tunet” > germ. -bronte > rom. -brontă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL