1. [DEX '09] BRAȚETĂ s. f. (Fam.; în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braț. – Din it. [a] bracetto (modificat după braț).
2. [MDA2] brațetă sfs [At: PANN, P. V. II, 115/s / V: ~țet sm / Pl: ~te / E: braț + -etă] (Pfm; îe) A merge, a fi (cu cineva) sau a lua (pe cineva) la (sau de) ~ A merge, a fi (cu cineva) sau a lua (pe cineva) la (sau de) braț.
3. [DEXI] brațetă s.f. Expr. (fam.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braț. • pl. -e. /<it. braccetto, după braț.
4. [DLRLC] BRAȚETĂ s. f. (Pe cale de dispariție, numai în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la braț. – Variantă: brațet (PANN, P. V. II 115) s. n.
5. [DLRM] BRAȚETĂ s. f. (Fam., în expr.) A merge cu cineva (sau a lua pe cineva) la brațetă = a merge cu cineva (sau a lua pe cineva) de braț. – Din braț (după it. [a] braccetto).
6. [DN] BRAȚETĂ s.f. A merge (cu cineva) la brațetă = a merge (cu cineva) de braț. [Var. brațet s.n. / < it. braccetto].
7. [MDN '00] BRAȚETĂ s. f. a merge (cu cineva) la ~ = a merge (cu cineva) de braț. (< it. /a/ braccetto)
8. [MDA2] brațet sm vz brațetă
9. [CADE] *BRAȚET sbst., BRAȚETĂ sf. pop. numai în loc. adv. la ~, de ~, de-a ~, la braț, dîndu-și brațul unul altuia: Și privește cu jind mare la cîți de brațet se duc (PANN); s’o pornit de-aici la brațetă cu doi cavaleri (ALECS.) [it. a braccetto, refăcut după braț].
10. [DLRLC] BRAȚET s. f. v. brațetă.
11. [DN] BRAȚET s.n. v. brațetă.
12. [Șăineanu, ed. VI] brațet (la) adv. braț la braț.
13. [Scriban] brațét n. și brațétă f. (d. braț cu sufixu it. et). Pop. La brațet saŭ la brațetă, țînîndu-se unu de altu braț la braț: a te plimba la brațet.
14. [DOOM 3] brațetă (la ~) (fam., înv.) loc. adv.
15. [DOOM 2] brațetă (la ~) (fam.) loc. adv.
16. [IVO-III] brațetă, -te.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL