1. [MDA2] brandeburg sn [At: DA / Pl: ~uri / E: fr brande-bourg] (Mpl) Șnururi sau găitane ce atârnă pe piept (mai ales la unele uniforme militare) ca podoabă.
2. [CADE] *BRANDEBURG (pl. -guri), BRANDEBUR (pl. -ururi) sn. 👕 🎖️ Șnur, găitan, șiret ce se coase ca podoabă pe pieptul și mai ales în dreptul butonierelor unei haine, în spec. la uniformele militare (🖼 580): venghercă de postav negru cu brandeburguri și cu chiostecuri (I.-GH.) [fr.].
3. [DLRLC] BRANDEBURG s. n. v. brandenburg.
4. [Șăineanu, ed. VI] Brandeburg n. provincie a Prusiei, cu cap. Berlin: 2.500.000 loc. Leagănul dinastiei domnitoare a Germaniei.
5. [Scriban] *brandebúrg n., pl. urĭ (fr. brandebourg, după numele provinciiĭ Germane Brandenburg. V. brandvathă și bandraburcă). Pl. Găitane cusute orizontal pe haĭnă și de ale căror capete se prind nasturiĭ numițĭ „căluși”, cum poartă călărașiĭ și roșioriĭ. – Și brambúrg (ca ceh. bramburk). Și brandebúr (după fr.) la J. Bt. Dat uit. 117 și 128.
6. [DEX '09] BRANDENBURG, brandenburguri, s. n. Șnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Din fr. brandenbourg.
7. [DEXI] brandenbúrg s.n. Șnur sau găitan care se coase, în rînduri paralele, pe pieptul unor haine, în dreptul butonierelor, ca podoabă. La ușile odăilor păzeau simeni, în frumoase straie roșii cu brandenburguri albastre (SADOV.). • pl. -uri. /<fr. brandenbourg; cf. nm. pr. Brandenburg, oraș și land în Germania.
8. [DLRLC] BRANDEBUR s. n. v. brandenburg.
9. [DLRLC] BRANDENBURG, brandenburguri, s. n. (Mai ales la pl.) Șnururi sau găitane care se cos ca podoabă pe pieptul și (mai ales) în dreptul butonierelor unei haine (în special la uniformele militare). Soldații se legănau în șa, în mantalele lor cenușii care lăsau să se vadă cîte un colț de tunică roșie cu brandenburguri și pantaloni albi. DUMITRIU, N. 113. [Ședea] între un ofițer cu tunica plină de brandenburguri și un dregător mare. PAS, L. I 244. La ușile odăilor... păzeau siimeni, în frumoase straie roșii cu brandenburguri albastre. SADOVEANU, Z. C. 139. – Variante: brandebur (GHICA, S. 150), brandeburg (SADOVEANU, O. VI 104) s. n.
10. [DLRM] BRANDENBURG, brandenburguri, s. n. Șnur sau găitan care se coase, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Fr. brandenbourg.
11. [DN] BRANDENBURG s.n. Șnur sau găitan care se coase ca podoabă pe pieptul unor haine. [Pl. -guri. / cf. fr. brandenbourg].
12. [MDN '00] BRANDENBURG s. n șnur, găitan ca podoabă de pieptul unor haine. (< fr. brandenbourg)
13. [Șăineanu, ed. VI] brandebur n. broderie sau galon la o haină (= fr. brandebourg).
14. [IVO-III] brandeburg, -guri.
15. [DOOM 3] brandenburg (șnur) s. n., pl. brandenburguri
16. [DOOM 2] brandenburg s. n., pl. brandenburguri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL