1. [DEX '09] BRANCARDIER, -Ă, brancardieri, -e, s. m. și f. Persoană care poartă brancarda; ostaș care ridică și transportă răniții cu brancarda, pe câmpul de luptă. [Pr.: -di-er] – Din fr. brancardier.
2. [MDA2] brancardier, ~ă smf [At: DEX2 / P: ~di-er / Pl: ~i, ~e / E: fr brancardier] 1 Persoană care poartă brancarda. 2 Ostaș care ridică și transportă răniții cu brancarde, pe câmpul de luptă.
3. [DEXI] brancardier, -ă s.m., s.f. (med.) 1 Persoană care transportă bolnavii cu brancarda; infirmier. Cînd fumul se risipi, brancardierii alergară (SADOV.). 2 Militar instruit pentru ridicarea și transportul răniților (de pe cîmpul de luptă) cu brancarda. • sil. -di-er. pl. -i, -e. /<fr. brancardier.
4. [CADE] *BRANCARDIER sm. 🎖️Soldat care ridică (punîndu-i pe o targă) răniții de pe cîmpul de bătaie (🖼 579) [fr.].
5. [DLRLC] BRANCARDIER, -Ă, brancardieri, -e, s. m. și f. Persoană care poartă brancarda; ostaș care are misiunea de a ridica răniții de pe cîmpul de luptă și de a-i transporta la posturile de prim-ajutor și la ambulanțe. Dragostea brancardierilor, uriașa dragoste omenească... înfrînge puterea morții. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 6/2. Avea brancardiera mîni subțiri. TULBURE, V. R. 10. Cîteva țipete năbușite tresăriră. Cînd fumul se risipi, brancardierii alergară. SADOVEANU, O. VI 22. – Pronunțat: -di-er.
6. [DLRM] BRANCARDIER, -Ă, brancardieri, -e, s. m. și f. Persoană care poartă brancarda; ostaș care ridică și transportă răniții de pe cîmpul de luptă. [Pr.: -di-er] – Fr. brancardier.
7. [DN] BRANCARDIER, -Ă s.m. și f. Cel care poartă brancarda; militar care ridică și transportă răniții pe cîmpul de luptă. [Pron. -di-er. / < fr. brancardier].
8. [MDN '00] BRANCARDIER, -Ă s. m. f. infirmier pentru ridicarea și transportul răniților cu brancarda. (< fr. brancardier)
9. [DOOM 3] brancardier (desp. -di-er) s. m., pl. brancardieri
10. [DOOM 2] brancardier (-di-er) s. m., pl. brancardieri
11. [MDO] brancardier
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL